Sedentarismul, noul fumat

Timp estimat de citire:

2 minute, 52 secunde

Stilul de viata inert a devenit una dintre principalele cauze de imbolnavire si moarte timpurie in intreaga lume. Potrivit specialistilor, inactivitatea fizica ucide peste 5 milioane de oameni in fiecare an, aproape la fel de mult ca fumatul care, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, produce peste 6 milioane de decese anual. De aici si ideea ca statul prelungit pe scaun reperezinta noul fumat.

Prejudicii irecuperabile

Daca petreci perioade lungi de timp sezand, iti asumi consecinte grave asupra functiilor organismului, pe care mersul la sala nu le pot anula. „Daca faceti sport timp de o ora sau chiar mai mult in fiecare zi, tot va puneti sanatatea in pericol, daca sunteti foarte sedentar in restul zilei (de exemplu, faceti naveta cu masina, munciti la birou, aplecat peste tastatura, va uitati la TV etc.). Asa cum fumatul va face rau desi faceti multa miscare, tot asa si daca stati mult jos”, lamureste reputatul cardiolog si cercetator american, dr. Carl J. Lavie, in cartea „Paradoxul obezitatii” aparuta la editura All.

Dr. Mihaela Anastasiu, medic primar medicina interna, medic specialist cardiologie, competenta ecografie generala Clinica Sanador vorbeste despre sedentarism. Afectiunile determinate sau agravate de  sedentarism sunt: bolile cardiovasculare, bolile metabolice, obezitatea, anxietate si deviatii ale coloanei vertebrale.

Dovezi de neignorat

Date stiintifice care demonstreaza legatura dintre timpul pe care il petrecem asezati si mortalitate au inceput sa apara in urma cu cativa ani. Atunci o echipa de cercetatori de la Societatea Americana a Cancerului a publicat un studiu revelator in „American Journal of Epidemiology”, in care afirma ca a sta jos pentru perioade lungi implica un risc de sanatate la fel de „inselator“ ca cel presupus de a aprinde o tigara sau de a sta prea mult la soare. Concluzia a fost confirmata de un al doilea studiu aparut in aceeasi publicatie. Realizat de oamenii de stiinta de la Institutul International al Diabetului din Melbourne si a ajuns la concluzia ca pana si doua ore de miscare pe zi nu ar putea sa compenseze „22 de ore petrecute asezat“. Si mai explicite au fost rezultatele studiului efectuat in cadrul Centrului de Cercetare Biomedicala Pennington, care a durat 12 ani si a implicat mai mult de 17 000 de cetateni canadieni. Acesta a relevat ca daca oamenii petrec mai mult timp stand jos – indiferent de varsta, greutate sau de cat de multa miscare fac – acestia mor mai repede.

Ce se intampla, de fapt?

Actul de a sta nu este el insusi vinovatul, amenintatoare sunt efectele biologice produse in corp de postura respectiva – influenta negativa asupra trigliceridelor, lipoproteinei de inalta densitate (colesterolul „bun“), glicemiei, tensiunii arteriale sau asupra leptinei, hormonul care controleaza apetitul, spanadu-i organismului cand sa se opreasca din mancat. Pe langa faptul ca incetineste metabolismul, imobilitatea pare sa aiba o influenta nefasta inclusiv la nivel genetic. Un astfel de impact a fost observat asupra genei lipid-fosfat fosfaza-1 (LPP1) care ajuta la prevenirea formarii cheagurilor de sange si a inflamatiei, contribuind la mentinerea sanatatii sistemului cardiovascular. Descoperirea umitoare este aceea ca activitatea acestei gene este mult redusa atunci cand stam jos cateva ore, dar nu poate fi restabilita prin miscare si sport. Uite un motiv serios sa ne ridicam mai des de pe scaune! Tu de cat timp petreci sezand pe zi?

Natalia Talmacec