Robert Hajnal, romanul care a cucerit argintul la Ultra-Trail du Mont-Blanc – UTMB
Alergarea montana din Romania a atins de curand o noua culme a performantei. Robert Hajnal s-a clasat pe locul al doilea la UTMB, una dintre cele mai prestigioase competitii din lume, supranumita „Regina” suferintei si a extazului. Aceasta aduna, an de an, peste 8.000 de alergatori de pe toate continentele.
11.10.2018
Timp estimat de citire:
6 minute, 39 secundeUTMB este un fel de Champions League al alergarii montane. Ai nevoie de vointa si putere supraomeneasca pentru a parcurge cei 170 de kilometri pe traseul Alpilor, prin Franta, Italia si Elvetia, intr-o singura mansa. Robert a reusit sa ajunga la finish in 21 de ore, 31 de minute si 37 de secunde, alergand ultimul kilometru cu drapelul Romaniei pe umeri.
Slab sau Gras: Ai fost dintotdeauna o persoana sportiva? Cand si cum s-a desteptat alergatorul din tine? De unde incepe povestea?
Robert Hajnal: Desi nu-mi (prea) place sa vorbesc despre mine, dintotdeauna personalitatea mea a fost axata mult mai mult pe sport si miscare, decat pe activitatile bazate pe creativitate. Cred ca partea creierului meu responsabila cu sportul e mai dezvoltata. In plus, casa natala e langa curtea scolii generale si dupa ce terminam orele de dimineata mergeam la orele de sport cu clasele mai mari. Apoi am jucat fotbal si abia in Academia Militara am dat de gustul alergarii. Ne trezeam in fiecare zi la ora 06:00 si, dupa nici 10 minute, coboram la inviorare unde alergam circa 3-4 km zilnic. Apoi, dupa Academie, mutandu-ma in Brasov, am descoperit alergarea pe potecile muntilor.
De ce alergare si nu ciclism, de exemplu?
Pentru ca e mult mai la indemana, iar contextul in care am descoperit alergarea a fost unul favorabil pentru acest sport, si nu pentru un altul. A fost un moment in viata mea cand am facut triatlon si alergare montana, simultan. Pentru ca ma descurcam groaznic la inot, mi-am dat seama ca sunt facut pentru alergare. Nu am exclus total bicicleta din viata mea de sportiv, ci am ajuns sa o folosesc doar pentru scop recreativ.
Cum ai ajuns sa faci o pasiune pentru ultramaratoane?
In 2012, am alergat prima competitie pe munte, la Retezat SkyRace, aproape de casa. Dupa circa sase luni am participat la proba de semimaraton de la Ciucas X3. Acolo aveau si o proba de 105 kilometri, pe care mi-am fixat-o drept target pentru anul urmator. Asa ca, un an mai tarziu, dupa o calatorie de o luna cu trenul prin Europa, timp in care am alergat cate 20 de kilometri zilnic, am participat la Ciucas 105 Km. Gandul cu care m-am dus la start a fost sa castig competitia, ceea ce s-a si intamplat. Atunci mi-am spus ca pot sa o fac mult mai bine si m-am intrebat unde voi ajunge cu o planificare de durata, un antrenament mai bun, odihna suficienta. In anul urmator am facut asta si am ajuns sa castig toate cele cinci ultramaratoane la care am luat startul.
Ai scris istorie anul acesta la UTMB. Ce reprezinta aceasta performanta pentru tine?
Confirmarea faptului ca „totul este posibil”, o incununare a muncii depuse in toti cei cinci ani de pregatire. Una dintre cele mai frumoase amintiri pe care nu am s-o uit prea curand si un punct de referinta pentru alergarea montana pe distante lungi din Romania. Cred ca rezultatul meu imi demonstreaza, atat mie, cat si celor implicati in acest fenomen ca nu resursele pe care le ai la indemana fac diferenta, ci calitatea lor. Concret, nu ce fel sau cati sponsori ai iti va aduce un rezultat notabil, ci dorinta, motivatia, ambitia care ard in tine. Totodata, nu marimea echipei de suport face diferenta in acest sport, ci calitatea ei. Pe mine m-au ajutat in punctele de control prietenii si familia si nu cred ca altcineva ar fi putut sa o faca mai bine.
„Nu ma multumesc cu o viata mediocra. Ma aflu in cautarea oportunitatii, nu a sigurantei. Vreau sa imi asum un risc calculat, sa visez si sa construiesc. Sa cad si sa reusesc.”
Cum te-ai pregatit pentru aceasta cursa?
Fiecare concurs la care am participat inainte de Ultra-Trail du Mont-Blanc, fiecare lectie invatata din antrenamentele sau competitiile anterioare m-au pregatit pentru acest concurs. Propriu zis, m-am antrenat alergand in jur de 500 de kilometri pe luna, timp de patru luni inainte de competitie. Merita precizat ca nu doar numarul de kilometri alergati face diferenta intre doi alergatori, ci si cum sunt structurate antrenamentele. Cred ca unul dintre secretele pe care le-am avut, unul din asii din maneca a fost diversificarea antrenamentelor si odihna suficienta intre sedintele de antrenament. In plus, m-am mutat in Italia, la Refugiul Bertone, cu o luna inainte de UTMB pentru recunoasterea traseului si pentru a cunoaste fiecare urcare si fiecare coborare – un aspect vital pentru un rezultat remarcabil.
Care a fost momentul cel mai dificil pe parcursul celor peste 21 de ore de alergat?
Cand incepi un concurs de o asemenea anvergura, te astepti sa ai momente mai bune si momente mai putin bune. Din start pleci cu mentalitatea asta. In 80% din cele 21 de ore, starea mea a fost foarte buna si nu a fost nevoie sa ma lupt cu demonii din capul meu. Insa, la kilometrul 85, dupa o urcare dificila, urcare pe care am facut-o in antrenament de mai mult de zece ori, m-a apucat o stare de oboseala si de greata. Dupa ce am avut crampe stomacale si am vomitat, m-am simtit din ce in ce mai bine si am continuat sa prind alergatori din urma. Si ultima urcare a fost dificila. Avand 20 de minute avans fata de locul 3, corpul meu a intrat intr-o stare de relaxare mai devreme decat planuiam. A trebuit sa strang din dinti pentru a termina in forta ultimii kilometri.
Ce te determina sa te aventurezi in competitii atat de dure?
Nu este un singur factor. Este o suma de motive. Dorinta de a-mi depasi limitele, faptul ca am devenit bun la asta, dorind sa imi compar forma cu alergatori de nivel mondial, faptul ca alergarea a ajuns sa ma defineasca.
„Sunt un norocos pentru ca viata profesionala e in concordanta cu planurile sportive. Antrenamentele pe care le fac in timpul liber imi servesc serviciului si serviciul imi ajuta antrenamentele zilnice.”
Pentru a face performanta in sport, e nevoie de o atentie speciala acordata nutritiei. In ce consta regimul tau alimentar?
In general, am un regim alimentar normal. Totusi, am doua liste: una „alba” cu alimente pe care ma incurajez sa le mananc cat de des pot (fructe, legume etc.) si una „neagra” cu produse pe care le evit cu orice pret (chips-uri, sucuri carbogazoase, mezeluri etc.). In saptamana cursei imi calculez aportul caloric pentru a-mi sustine efortul respectiv. Inainte de UTMB am calculat ca e nevoie sa consum circa 10.000 de calorii pentru a-mi sustine un efort de mai mult de 20 de ore de alergare si de mers pe munte.
Ce planuri ai? Care e urmatoarea cursa la care vrei sa participi?
Va fi un alt ultramaraton: 120 de kilometri, cu 3.300 m diferenta pozitiva de nivel, in Capadoccia, Turcia. E o cursa pe care intentionez s-o termin in mai putin de 12 ore. Apoi, incepand cu luna noiembrie, voi sustine, in premiera nationala, un turneu de workshopuri. „Scoala Alergarii” este primul astfel de turneu organizat in Romania si in care alergatori care sunt la inceput de drum sau mai experimentati pot afla trucuri, informatii despre cum sa se antreneze mai bine. In plus, impreuna cu echipa mea de la Trail Running Academy, oferim planuri de antrenament personalizate alergatorilor care vor sa se antreneze eficient pentru a-si atinge obiectivele.
Ce sfaturi ai pentru cei care vor sa-ti ia exemplul si sa se apuce de alergat?
Sa nu forteze si sa faca prea mult, prea devreme. Sesiunile de alergare sa fie mereu o placere si sa nu dureze mai mult de 40 de minute. Ar fi bine sa investeasca intr-o pereche potrivita de adidasi si sa se recompenseze dupa fiecare antrenament.
„Am ales alergarea datorita simplitatii si usurintei. Tot ce ai nevoie pentru a face asta, atat la nivel inalt, cat si ca simplu amator e un sort si o pereche de adidasi.”
Natalia Talmacec
Valeria van Groningen: “Mișcarea înseamnă viață”
16.09.2020
Sorina Fredholm: Misiunea mea este să-i ajut pe oameni să trăiască mai sănătos prin yoga și alimentație sănătoasă
10.09.2019
Sorina Brutaru: Sportul nu e doar un hobby, e un stil de viata pe care-l recomand 100%
10.06.2019