Regim alimentar Helicobacter pylori: ce să mâncați și ce să evitați?
Infecția cu Helicobacter pylori este mai frecventă decât s-ar părea, ba chiar se numără printre cele mai des întâlnite infecții. Se estimează că aproximativ 60% din populație la nivel mondial are infecție cu Helicobacter pylori, însă din fericire aceasta se manifestă asimptomatic în majoritatea cazurilor și nu generează probleme de sănătate. Cu toate acestea, unele persoane infectate cu Helicobacter pylori pot dezvolta probleme de natură digestivă care, printre altele, necesită și un regim alimentar adecvat pentru ameliorarea simptomelor neplăcute, dar și evitarea complicațiilor.
09.01.2025
Timp estimat de citire:
7 minute, 34 secundeMai multe informații despre infecția cu Helicobacter pylori și tipul de regim alimentar pe care aceasta îl impune poți găsi în rândurile următoare.
Ce este Helicobacter pylori
Denumirea de Helicobacter pylori este dată unei bacterii și face referire la forma spiralată a acesteia, având în vedere faptul că provine din termenul grecesc „helico”, ce înseamnă spirală. În general, bacteria este inofensivă și poate supraviețui mult în organismul uman fără a cauza probleme și fără a fi detectată, dovadă fiind faptul că aproximativ două treimi din populație are infecție cu Helicobacter pylori.
Bacteria se transmite prin intermediul apei și alimentelor contaminate, dar și al stropilor de salivă de la persoanele infectate. Se găsește și în materiile fecale, ce constituie astfel un vector de transmitere iar nerespectarea regulilor de igienă mai ales după folosirea toaletei constituie unul din factori de risc. De asemenea, consumul de apă din surse nesigure precum și consumul de fructe și legume nespălate sunt alți factori de risc.
Odată pătrunsă în organism prin cavitatea bucală, Helicobacter pylori ajunge în stomac, unde penetrează cu ușurință mucoasa gastrică mulțumită formei sale spiralate. Așadar se fixează în mucoasă, unde poate supraviețui vreme îndelungată întrucât nu este afectată de aciditatea crescută și nici nu poate fi neutralizată de celulele imunitare, ce nu pot pătrunde în profunzimea mucoasei gastrice. Totodată, bacteria se poate fixa și la nivelul duodenului, care este partea superioară a intestinului subțire, care pornește de la baza stomacului
În cele mai multe cazuri, bacteria Helicobacter pylori este contractată în copilărie, dat fiind faptul că cei mici nu acordă foarte multă atenție regulilor de igienă.
Când se impune un regim alimentar pentru infecția cu Helicobacter pylori
Așa cu spuneam, de cele multe ori infecția cu Helicobacter pylori este asimptomatică și inofensivă, însă în anumite situații poate genera serioase probleme digestive și simptome neplăcute. Acestea din cauza faptului că infecția duce la inflamarea mucoasei și totodată la scăderea acidității gastrice, întrucât bacteria secretă substanțe care neutralizează mediul acid din proximitate pentru a se proteja.
Atunci când creează probleme, infecția cu Helicobacter pylori cauzează cel mai des gastrită, iar în cazurile mai severe poate duce la apariția ulcerului gastric sau duodenal, cu toate complicațiile aferente.
Principalele simptome generate de o astfel de infecție sunt:
- Durere sau senzația de arsură în partea superioară a abdomenului;
- Balonare;
- Flatulență excesivă;
- Grețuri însoțite deseori de vărsături;
- Crampe abdominale;
- Foame excesivă sau, din contră, lipsa apetitului;
- Pierdere în greutate;
- Oboseală persistentă și o stare generală de slăbiciune;
- Vărsături sau scaune cu sânge – în cazurile mai grave, când apar sângerări gastrointestinale.
În astfel de situații, pe lângă tratamentul prescris de medic, este important ca pacienții să aibă un regim alimentar care să menajeze sistemul digestiv și să ajute organismul să lupte împotriva infecției și totodată să se refacă mai ușor, reducând riscul complicațiilor.
Ce regim alimentar să urmezi dacă ai infecție cu Helicobacter pylori
Dacă mergi la medic încă de la primele semne ale unei astfel de infecții și dacă începi tratamentul imediat, riscurile apariției unor complicații sunt minime iar tulburările digestive se vor ameliora în scurt timp. După cum am precizat, managementul bolii presupune și un anumit regim alimentar bazat pe anumite alimente care susțin sistemul digestiv și oferă în același timp resurse importante pentru sistemul imunitar al cărui rol este acela de a neutraliza agentul patogen. Ca în orice regim alimentar, există două liste – una cu alimentele permise și cealaltă cu alimentele care trebuie evitate. În continuare îți arătăm ce conține fiecare din aceste două liste aferente unui regim alimentar pentru infecția cu Helicobacter pylori.
Alimente permise
Din fericire nu vorbim de un regim alimentar foarte restrictiv, astfel că lista cu alimente permise este una destul de generoasă, care îți permite meniuri variate. Am împărțit aceste alimente pe categorii în funcție de elementele nutritive, după cum urmează:
Probiotice
Sunt alimente obținute prin fermentare, ce conțin bacterii probiotice care alcătuiesc flora intestinală și sunt implicate în procesul de digestie prin faptul că descompun alimentele și facilitează absorbția nutrienților. Un regim alimentar bazat pe alimente care conțin probiotice reface echilibrul florei intestinale și îmbunătățește digestia, ameliorând astfel disconfortul abdominal. Iaurtul degresat, chefirul, laptele bătut, brânzeturile fermentate, dar și murăturile sunt cele mai cunoscute alimente cu probiotice care trebuie incluse într-un astfel de regim alimentar.
Grăsimi sănătoase
Ne referim la grăsimile nesaturate, care conțin acizi grași Omega-3 și Omega-6, cu o serie de roluri importante în organism. În cazul de față aceștia contribuie la reducerea inflamației mucoasei gastrice sau duodenale și totodată întăresc sistemul imunitar.
Peștele gras este recunoscut ca principală sursă de acizi grași Omega-3, iar cele mai bune exemple sunt somonul, macroul, tonul, heringul și sardinele. Fructele de avocado împreună cu nucile și semințele sunt la rândul lor o sursă importantă de acizi grași Omega-6, iar lista este completată de uleiurile vegetale precum cel de măsline, de in sau de rapiță.
Nutrienți esențiali și antioxidanți
Alimentele din această categorie sunt importante pentru susținerea sistemului imunitar, care are nevoie de vitamine și minerale pentru funcționa la parametri optimi și a face față infecției. Totodată, prin aportul de antioxidanți, sistemului imunitar i se ușurează misiunea în ceea ce privește reducerea stresului oxidativ cauzat de radicalii liberi și astfel se poate concentra mai mult pe combaterea infecției.
Fructele și legumele sunt pricipalele surse de vitamine, minerale și antioxidanți, astfel că nu trebuie să lipsească dintr-un regim alimentar împotriva infecției cu Helicobacter pylori. Trebuie evitate însă citricele și tomatele, care au o aciditate ridicată.
Proteinele
Este important ca regimul alimentar să fie bazat pe proteine întrucât acești macronutrienți sunt mai ușor de digerat în comparație cu carbohidrații și lipidele și nu cresc nivelul de aciditate din stomac. Ca surse de proteine sunt recomandate leguminoasele, peștele și carnea slabă.
Alimente nerecomandate
Există și o „listă neagră” cu alimente care trebuie evitate de pacienții infectați cu Helicobacter pylori pentru că accentuează simptomele neplăcute și chiar pot favoriza înmulțirea bacteriei, crescând riscul de complicații.
Grăsimile saturate și grăsimile trans
Aceste grăsimi sunt considerate nesănătoase în general iar infecția cu Helicobacter pylori constituie un motiv în plus pentru a fi evitate. Sunt greu digerabile și de aceea stimulează secreția de suc gastric a cărui aciditate irită și mai mult mucoasa stomacului. În plus, accentuează senzația de greață și favorizează apariția vărsăturilor. Produsele de origine animală conțin grăsimi saturate și ne referim în special la carnea grasă și lactatele nedegresate, în timp ce grăsimile trans se găsesc în toate alimentele prăjite în ulei vegetal precum și în margarină.
Alimentele procesate industrial
Conservele, mezelurile, semipreparatele congelate și orice alte alimente procesate industrial conțin multă sare, conservanți, coloranți și alți aditivi care pot irita mucoasa gastrică și pot favoriza astfel procesul inflamator, crescând riscul unor complicații.
Alimentele acide și cele picante
Spuneam mai devreme că roșiile și citricele sunt de evitat din cauza acidității specifice, iar aceeași recomandare este valabilă și în cazul pastei de tomate, bulionului, ketchupului sau sucurilor din citrice. De asemenea, trebuie excluse din alimentație condimentele iuți și mâncărurile picante care, la fel ca cele acide, irită mucoasa gastrică și agravează simptomele neplăcute. Din același motiv nu sunt recomandate nici băuturile acidulate.
Alcoolul și cofeina
Cofeina stimulează secreția de acid gastric, ceea ce poate duce la iritarea și inflamarea mucoasei deja afectate de infecție, implicit la agravarea simptomelor. De aceea este de evitat atât consumul de cafea, cât și de ceai negru sau ceai verde și băuturi energizante, care conțin cofeină.
În același timp, consumul de băuturi alcoolice irită mucoasa gastrică având aceleași efecte nedorite și de aceea este de evitat.
Foto: Shutterstock
Top cinci fructe care combat constipația
09.01.2025