Clostridium difficile: ce este, cum se transmite, măsuri de prevenție
Clostridium difficile este o bacterie care trăiește în mod normal în intestinul uman, însă, în anumite condiții, poate deveni extrem de periculoasă.
13.01.2025
Timp estimat de citire:
6 minute, 44 secundeDeși o mare parte din populație poartă acest microorganism fără să prezinte simptome, utilizarea excesivă a antibioticelor poate dezechilibra flora intestinală, permițând Clostridium difficile să se multiplice și să provoace infecții severe. Aceste infecții sunt frecvent întâlnite în spitale și alte unități de îngrijire medicală, fiind considerate infecții nosocomiale.
Clostridium difficile – simptome
Clostridium difficile poate provoca o gamă largă de simptome, de la forme ușoare la severe. Acestea includ:
- Diaree severă (adesea cu un miros caracteristic)
- Crampe abdominale și disconfort
- Febră moderată
- Pierdere în greutate (în cazuri cronice sau severe)
- Greață și/sau vărsături (mai rar)
- Deshidratare din cauza pierderii de lichide
- Sânge în scaun (în cazuri severe, indicând posibile leziuni ale colonului)
În formele mai severe de infecție, pot apărea complicații grave, cum ar fi:
- Megacolon toxic (o dilatare severă a colonului care poate duce la peritonită)
- Colită (inflamația colonului)
- Șoc septic (în cazuri extreme, din cauza infecției generalizate)
Atenție, infecția cu Clostridium difficile poate deveni periculoasă dacă nu este tratată corespunzător!
Clostridium difficile și antibioticele
Infecțiile cu Clostridium difficile sunt mai frecvente în anumite condiții sau în rândul anumitor grupuri de persoane. Unul dintre cei mai importanți factori de risc este utilizarea antibioticelor, în special a celor cu spectru larg, care pot perturba echilibrul florei intestinale normale și favoriza proliferarea Clostridium difficile. Persoanele care urmează tratamente antibiotice frecvente sau prelungite sunt mult mai susceptibile la această infecție, deoarece antibioticele pot modifica microbiomul intestinal, scăzând numărul bacteriilor benefice care protejează organismul împotriva infecțiilor. Atunci când antibioticele distrug această floră intestinală protectoare, indivizii devin mult mai vulnerabili la infecția cu Clostridium difficile. Efectele antibioticului asupra microbiomului pot persista până la câteva luni, iar în acest interval contactul cu sporii Clostridium difficile poate crește considerabil riscul de a dezvolta o infecție.
Alți factori de risc. Cine este în pericol
Spitale, clinicile sau alte unități de îngrijire pentru bolnavi, copii și vârstnici sunt medii în care Clostridium difficile se poate transmite cu ușurință. Persoanele spitalizate, mai ales cele care au fost tratate cu antibiotice sau care au suferit intervenții chirurgicale, au un risc crescut de a dezvolta infecții cu Clostridium difficile. Spitalizările prelungite sunt, de asemenea, un factor favorizant pentru infecțiile nosocomiale, inclusiv cele cu Clostridium difficile.
Vârsta reprezintă un alt factor important, iar persoanele vârstnice, în special cele de peste 65 de ani, sunt mult mai expuse. Acestea pot avea un sistem imunitar mai slab, ceea ce le face mai vulnerabile la infecții. De asemenea, persoanele cu un sistem imunitar compromis, din cauza unor afecțiuni precum cancerul sau tratamentele imunodepresive, sunt în pericol mai mare de a dezvolta infecții cu Clostridium difficile.
Persoanele care au avut o infecție anterioară Clostridium difficile sunt mai susceptibile să dezvolte o recidivă. La fel, cele care suferă de afecțiuni gastrointestinale, precum boala inflamatorie intestinală.
Un alt risc poate proveni din administrarea de nutriție artificială sau din utilizarea cateterelor, care pot expune persoanele la bacterii. În plus, medicamentele care afectează flora intestinală, precum inhibitori ai pompei de protoni sau medicamente antiacide, pot modifica pH-ul stomacului, favorizând dezvoltarea Clostridium difficile.
Clostridium difficile – cauze și răspândire
Atunci când Clostridium difficile ajunge în mediul înconjurător, formează spori, o formă inactivă a bacteriei protejată de un înveliș rezistent. Acești spori pot supraviețui luni sau chiar ani pe suprafețe sau în sol, ceea ce le permite să rămână viabili pe perioade lungi și să se răspândească rapid. Sporii sunt extrem de rezistenți la condiții de mediu nefavorabile, cum ar fi temperaturi ridicate sau substanțe dezinfectante, fapt ce le permite să supraviețuiască mult timp pe suprafețe și să fie transmiși cu ușurință.
Clostridium difficile – cum se transmite
Clostridium difficile se transmite în principal prin contactul cu fecale contaminate sau cu suprafețele și obiectele infectate. Bacteria poate fi prezentă în scaunul persoanelor infectate și se răspândește prin contactul cu mâinile, îmbrăcămintea sau lenjeria de pat ale acestora. De asemenea, în spitale, clinici sau alte unități de îngrijire medicală pentru bolnavi, copii și vârstnici, unde igiena nu este respectată corespunzător, Clostridium difficile se poate transmite rapid prin suprafețele contaminate sau prin manipularea echipamentelor medicale care nu au fost dezinfectate corespunzător.
Transmiterea poate avea loc și în cazul în care o persoană infectată nu respectă normele de igienă personală, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor. De asemenea, contactul cu alimente sau apă contaminate poate contribui la răspândirea bacteriei.
Ce puteți face acasă
Ori de câte ori sunt utilizate antibiotice, acestea pot provoca reacții adverse, inclusiv infecția cu Clostridium difficile. Luați, așadar, antibiotice numai când aveți nevoie de ele. La fel de important, puteți reduce răspândirea Clostridium difficile spălându-vă pe mâini cu apă și săpun după ce ați folosit baia și înainte de a mânca. Acasă, curățați suprafețele contaminate cu un dezinfectant chimic care poate ucide sporii Clostridium difficile, de exemplu înălbitor de uz casnic diluat corect.
Măsuri de prevenție în unitățile de îngrijire și spitale
Prevenirea infecției cu Clostridium difficile este extrem de importantă în unitățile de îngrijire rezidențială și spitale, având în vedere riscurile de răspândire rapidă a bacteriei în medii cu pacienți vulnerabili. Una dintre cele mai importante măsuri rămâne controlul utilizării antibioticelor. Administrarea lor trebuie monitorizată cu atenție, evitându-se utilizarea acestora în exces sau pentru infecții care nu necesită un astfel de tratament. Antibioticele pot dezechilibra microbiomul intestinal, favorizând creșterea bacteriilor dăunătoare, inclusiv Clostridium difficile.
Alte măsuri cheie care trebuie implementate pentru prevenirea răspândirii Clostridium difficile sunt:
- Personalul medical, pacienții și vizitatorii trebuie să se spele frecvent pe mâini cu apă și săpun, mai ales după contactul cu pacienții sau cu suprafețele din unitățile de îngrijire. De asemenea, este recomandat să folosească dezinfectante pe bază de alcool, atunci când nu sunt disponibile condiții pentru spălarea cu apă și săpun, pentru a preveni răspândirea Clostridium difficile.
- Suprafețele frecvent atinse, precum mese, clanțe, paturi, echipamente medicale și mobilier, trebuie curățate și dezinfectate regulat cu produse eficiente împotriva sporilor Clostridium difficile. Înălbitorul diluat corect sau alte dezinfectante chimice speciale sunt recomandate pentru distrugerea sporilor Clostridium difficile, prevenind astfel contaminarea suplimentară.
- Persoanele diagnosticate cu infecție cu Clostridium difficile trebuie izolate în camere speciale pentru a preveni răspândirea infecției. Personalul trebuie să poarte echipament de protecție adecvat, cum ar fi mănuși și halate, atunci când intră în contact cu pacienții infectați, reducând astfel riscul de contaminare cu Clostridium difficile.
- Pentru prevenirea focarelor este important ca personalul medical și vizitatorii să fie instruiți în privința măsurilor de prevenire. Educația continuă ajută la reducerea riscului de răspândire a infecției cu Clostridium difficile și la îmbunătățirea practicilor de igienă.
- Monitorizarea atentă a cazurilor de infecție cu Clostridium difficile și raportarea acestora către autoritățile competente se impune pentru gestionarea eficientă a focarelor și prevenirea unor noi cazuri de infecție cu Clostridium difficile.
Sursa foto: Shutterstock
Surse:
https://www.cdc.gov/c-diff/about/index.html
Regim alimentar splină mărită. Alimente permise și de evitat
13.01.2025