Regimul alimentar corect pentru cei care au ficat mărit
Tratamentul pacienților cu ficat mărit presupune și respectarea unui regim alimentar care să menajeze cât mai mult acest organ și să-l ajute astfel să revină la dimensiunile normale și la capacitatea optimă de funcționare. Diagnosticul de hepatomegalie sau ficat mărit este din ce în ce mai des întâlnit în ultimii ani și nu întotdeauna constituie o problemă gravă de sănătate. În schimb, pacienții cu ficat mărit trebuie să știe că sunt expuși unui risc sporit de a dezvolta probleme grave ce pot apărea și pe fondul nerespectării unui regim alimentar adecvat.
20.01.2025
Timp estimat de citire:
8 minute, 0 secundeÎn cele ce urmează îți vom arăta care sunt principalele cauze pentru un ficat mărit și ce presupune un regim alimentar recomandat pacienților cu un astfel de diagnostic.
Ce înseamnă „ficat mărit”
Ficatul este cea mai mare glandă din organismul uman, fiind parte componentă a sistemului digestiv. Este situat în partea dreaptă a abdomenului superior, între diafragmă și stomac. În mod normal, ficatul unui adult sănătos cântărește între 1,4 și 1,6 kilograme iar dimensiunile variază între 15 și 18 centimetri în funcție de înălțimea fiecăruia. Așadar, despre ficat mărit putem vorbi când dimensiunea și greutatea acestui organ depășesc limitele considerate normale, fapt ce poate fi constatat de medic prin palpare sau în urma unei investigații imagistice.
De multe ori se întâmplă ca diagnosticul de ficat mărit să fie depistat întâmplător, cu ocazia unor investigații pentru alte probleme sau a controalelor medicale periodice, întrucât hepatomegalia este asimptomatică. Astfel, multe persoane cu ficat mărit nu au cunoștință de această problemă atât timp cât nu simt nimic anormal și nu își fac controale periodice pentru a verifica dacă totul este în regulă cu sănătatea lor. Nu este deloc un fapt pozitiv că ficatul mărit este mult timp asimptomatic pentru că astfel pacienții nu conștientizează că au o problemă și de multe ori continuă să aibă un regim alimentar care o favorizează și crește riscul de complicații.
Cum poți ajunge să ai ficat mărit
Ficatul este considerat o adevărată uzină a organismului prin prisma faptului că îndeplinește peste 500 de funcții. Printre cele mai importante dintre ele se numără filtrarea toxinelor din sânge, producerea bilei care ajută la digestia grăsimilor și eliminarea toxinelor, reglarea nivelurilor de colesterol, activarea vitaminei D precum și stocarea rezervelor de minerale și vitamine.
Având în vedere aceste funcții pe care le îndeplinește, există două categorii principale de cauze pentru ficatul mărit, după cum urmează:
Acumularea de grăsime
Cele mai multe cazuri de ficat mărit sunt consecința unui regim alimentar nu foarte sănătos, ce include consumul frecvent de grăsimi și alimente cu un conținut caloric ridicat. Grăsimea este metabolizată în ficat iar în condițiile unui regim alimentar bogat în lipide și carbohidrați, aceasta începe să se acumuleze în celulele hepatice. Între 5% și 10% din greutatea ficatului este reprezentată de grăsime, ceea ce este considerat normal. Când acest procent este depășit apare steatoza hepatică, numită și boala ficatului gras. În general, aceasta este asimptomatică iar ficatul mărit este principalul indiciu în privința existenței sale. Steatoza hepatică poate apărea pe fondul unui regim alimentar bogat în grăsimi și calorii, care favorizează excesul ponderal, sau pe fondul consumului excesiv de alcool, care afectează funcțiile hepatice, inclusiv metabolismul grăsimilor, care astfel încep să se acumuleze în ficat.
Inflamația
Există și o serie de alte afecțiuni hepatice care cauzează ficat mărit pe fondul procesului inflamator. Acestea pot fi de natură virală, așa cum este cazul hepatitelor, pot avea la bază infecția cu diferite bacterii și paraziți sau consumul unor substanțe toxice.
De asemenea, pacienții cu ciroză au ficatul mărit în fazele incipiente ale bolii, la fel și cei cu insuficiență cardiacă congestivă, ce duce la cumularea de sânge în țesuturile hepatice.
Afecțiunile datorate acumulării excesive de substanțe în celulele hepatice cauzează inflamație și ficat mărit iar principalele exemple sunt hemocromatoza, caracterizată de acumularea de fier, boala Wilson, caracterizată de acumularea de cupru și amiloidoza, constând în acumularea excesivă de proteine.
Nu în ultimul rând și cancerul hepatic poate fi o cauză pentru ficatul mărit, atât din cauza procesului inflamator, cât și a apariției tumorilor.
Ce regim alimentar se recomandă pacienților cu ficat mărit
Un regim alimentar adecvat este foarte important în managementul afecțiunilor asociate cu ficatul mărit, scopul său fiind acela de a da posibilitatea celulelor hepatice să se refacă și totodată de a oferi organismului nutrienți și substanțe benefice care să susțină acest proces. Ca orice regim alimentar, acesta conține două categorii principale de alimente, respectiv cele permise sau recomandate și cele interzise, pe care ți le prezentăm în continuare.
Alimente permise
În această categorie intră alimentele bogate în minerale, vitamine, proteine, fibre grăsimi nesaturate și antioxidanți, după cum urmează;
Legume proaspete
Sunt recomandate datorită conținutului ridicat de nutrienți esențiali, dintre care unii susțin sănătatea ficatului, și faptului că au un conținut mai redus de glucide, care favorizează formarea grăsimii. De asemenea, legumele sunt și o bună sursă de antioxidanți ce reduc stresul oxidativ cauzat de radicalii liberi și previn astfel daunele pe care acest proces le produce la nivelul celulelor hepatice.
Fructe
Sunt o sursă la fel de bogată în vitamine și minerale necesare ficatului, conținând de asemenea fibre și antioxidanți. În regimul alimentar pentru ficat mărit sunt recomandate în special fructele mai puțin dulci precum merele, perele, gutuile, fructele de pădure, citricele, care conțin mai puține zaharuri ce se pot transforma în grăsime.
Pește gras
Peștele gras este o bună sursă de proteine și totodată de acizi grași Omega-3 care au efect antioxidant și contribuie la reducerea nivelului de colesterol rău, care se acumulează și în ficat. Cele mai cunoscute specii de pește gras sunt somonul, tonul macroul, heringul, sardinele și păstrăvul.
Nuci, semințe și uleiuri vegetale
Nucile și semințele conțin minerale și grăsimi nesaturate care ajută la reducerea nivelului de colesterol, grăsimi ce se găsesc și în uleiurile vegetale împreună cu vitamina E, cunoscută ca fiind un puternic antioxidant.
Carne slabă
Pacienții cu ficat gras pot consuma în cantități rezonabile carne de pui sau de curcan (fără piele), fructe de mare, pește (și alte specii în afara celor menționate mai sus) și carne roșie fără grăsime. Alimentele din această gamă conțin proteine, vitamine din complexul B și vitamina D3, necesare bunei funcționări a organismului.
Lactate degresate
Laptele bătut, iaurtul, chefirul, sana, brânza de vaci sunt principalele produse lactate acceptate în regimul alimentar pentru ficat gras, cu condiția să fie obținute din lapte degresat. Acestea conțin calciu și vitamine iar lactatele fermentate sunt și o bună sursă de probiotice, care stimulează digestia.
Alimente interzise
Pe lista neagră a regimului pentru ficat mărit intră alimentele care îngrașă și în general sunt considerate nesănătoase, din cauza substanțelor pe care le conțin.
Grăsimi saturate și grăsimi trans
Grăsimile saturate sunt cele care se găsesc în produsele de origine animală (carne, lapte, ouă) iar grăsimile trans sunt specifice alimentelor prăjite în ulei vegetal și preparatelor care conțin margarină. Consumate in cantități mari, ambele tipuri de grăsimi sunt nocive pentru ficat și sistemul cardiovascular iar din acest motiv trebuie excluse din dieta pacienților cu probleme hepatice.
Dulciuri
Chiar dacă nu conțin zahăr și sunt pe bază de îndulcitori naturali, dulciurile reprezintă o sursă bogată de glucide, care se transformă mai ușor în grăsime și se acumulează in ficat sub forma unei substanțe numite glicerol.
Alimente din făină albă
Aceeași explicație este valabilă și în cazul pâinii albe, al pastelor făinoase din făină albă, produselor de patiserie, panificație sau cofetărie. Acestea conțin carbohidrați simpli care eliberează rapid o cantitate mare de glucoză ce nu poate fi folosită în totalitate de organism iar surplusul ajunge în ficat unde se stochează sub formă de glicogen iar ulterior devine grăsime.
Alimente procesate industrial
Conservele, produsele tip fast-food, mezelurile, semipreparatele congelate și alte alimente procesate industrial conțin multă sare, conservanți, coloranți și alți aditivi alimentari care ajung in ficat și îl suprasolicită, având în vedere că unul dintre rolurile importante ale acestuia este eliminarea toxinelor din sânge.
Alcoolul
Evitarea consumului de alcool se numără printre primele recomandări adresate pacienților cu afecțiuni hepatice, dat fiind faptul că acesta este o substanță toxică pentru organism. Așadar, de fiecare dată când se consumă alcool, ficatul este pus „la treabă” pentru a elimina toxina din sânge, iar dacă acest lucru se întâmplă în mod frecvent duce la apariția steatozei hepatice de natură alcoolică, cirozei hepatice sau chiar și a cancerului hepatic. În aceste condiții, este mai mult decât evident de ce un ficat mărit nu trebuie să primească alcool.
Regimul alimentar corect pentru cei care au ficat mărit
20.01.2025