Misterul bolii Parkinson la bărbați e, în sfârșit, descoperit

Timp estimat de citire:

3 minute, 31 secunde

Boala Parkinson este a doua afecțiune neurodegenerativă care afectează predominant neuronii dopaminergici, adică neuronii care produc dopamină, într-o zonă din centrul creierului numită „substantia nigra” (substanță neagră). Dopamina este un neurotransmițător esențial pentru controlul mișcărilor. De aici și simptomatologia specifică bolii: mișcări lente, cu amplitudine redusă, tremor, rigiditate musculară, dificultăți în menținerea echilibrului etc.

Boala Parkinson este a doua afecțiune neurodegenerativă ca frecvență, după maladia Alzheimer, și are o prevalență dublă în cazul bărbaților. De ce se întâmplă acest lucru? O echipă de cercetători de la „La Jolla Institute for Immunology” din California, SUA, a descoperit o explicație plauzibilă.

O pistă imunitară

Potrivit studiului, ar fi vorba despre o agresiune inexplicabilă a sistemului imunitar față de o proteină benignă în mod normal, aflată în creier. Aceasta se numește proteina kinaza indusă de PTEN 1 (PINK1) și  nu reprezintă, de obicei, o amenințare și este importantă pentru reglarea utilizării energiei celulare în creier.

Cercetarea recentă arată că la unii pacienți cu boala Parkinson, sistemul imunitar confundă PINK1 cu un inamic, atacând celulele cerebrale care exprimă această proteină. Daunele asociate PINK1, provocate de celulele T ale sistemului imunitar, sunt mult mai răspândite și agresive în creierele bărbaților decât în cele ale femeilor.

„Diferențele bazate pe sex în răspunsul celulelor T au fost remarcabile. Acest răspuns imunitar ar putea reprezenta o componentă a motivului pentru care observăm diferențe de sex în cazul bolii Parkinson”, a declarat imunologul Alessandro Sette de la La Jolla Institute for Immunology.

De 6 ori la bărbați, de doar 0,7 ori la femei

Folosind probe de sânge de la pacienți cu Parkinson, cercetătorii au testat răspunsul celulelor T din sânge față de diverse proteine asociate anterior cu boala Parkinson, constatând că PINK1 era proteina ce ieșea în evidență.

La pacienții bărbați cu Parkinson, echipa de cercetători a observat o creștere de șase ori a celulelor T care atacau celulele cerebrale etichetate cu PINK1, comparativ cu creierele sănătoase. La femeile cu Parkinson, această creștere era de doar 0,7 ori.

Unii dintre aceiași cercetători au observat anterior reacții similare ale celulelor T față de proteina alfa-sinucleină. Totuși, aceste reacții nu erau prezente în toate cazurile de Parkinson, ceea ce a dus la căutarea altor antigene, adică a altor substanțe care provoacă reacții imunitare.

Un pas înainte către noi tratamente, mai efeciente

Așa cum se întâmplă de obicei cu cercetările de acest tip, odată ce experții înțeleg mai bine cum începe o boală și cum progresează, acest lucru deschide noi oportunități pentru identificarea unor modalități de a opri daunele provocate de aceasta.

„Am putea dezvolta terapii pentru a bloca aceste celule T, acum că știm de ce acestea vizează creierul,” a precizat imunologul Cecilia Lindestam Arlehamn, de la La Jolla Institute for Immunology.

În viitor, capacitatea de a identifica aceste celule T sensibile la PINK1 în probele de sânge ar putea duce la diagnosticul bolii Parkinson într-un stadiu mai timpuriu, ceea ce ajută din nou în tratamente și în susținerea pacienților.

Deși încă așteptăm să descoperim un leac pentru boala Parkinson, progrese constante sunt realizate în înțelegerea factorilor de risc implicați în dezvoltarea acesteia și în abordările noi pentru combaterea ei.

„Trebuie să extindem cercetările pentru a efectua analize globale ale progresiei bolii și ale diferențelor de sex, luând în considerare toate antigenele, severitatea bolii și timpul de la debutul acesteia”, a conchis Alessandro Sette.

Cercetarea a fost publicată în „Journal of Clinical Investigation”.

Foto: Shutterstock.com