A fi sau a nu fi vegetarian!?
Vegetarianismul este un termen general, care reunește de fapt mai multe tipuri diferite de regim. Ceea ce se știe este că vegetarienii sunt acele persoane care refuză să mănânce carne. Motivele sunt multiple: poate fi vorba de etică, de alegerea modului de viață, de sănătate, de religie etc. Este puțin cunoscut faptul că vegetarianismul permite de fapt consumul de lapte și derivati, precum și untul, brânza și oaule și exclude doar carnea și peștele, iar acel regim care permite doar consumul de vegetale verzi, legume uscate și cereale se numește vegetalianism. Vegetalianismul este de regulă adoptat de către cei care acuză exploatarea animalelor și care refuză să mănânce orice produs de proveniență animală.
12.09.2023
Timp estimat de citire:
3 minute, 4 secundeRegimurile vegetariene pot fi împărțite în 5 categorii:
- Regimul vegetalian: este vegetarianismul împins la extrem, fiind eliminate toate produsele de origine animală; este regimul vegetal pur. Proteinele sunt de origine vegetală, aduse în alimentație prin consumul de mazăre, năut, fasole, dar și din legume verzi, fructe și uleiuri vegetale. Sunt excluse: carnea, peștele, ouăle, produsele lactate și zahărul.
- Regimul ovo-lacto-vegetarian: nu se pot consuma produse animale în afară de ouă, lapte, brânză și alte produse lactate.
- Regimul lacto-vegetarian: la fel ca și în cazul regimului mai sus amintit, nu se pot consuma produse animale, dar nici ouă, ci doar vegetale și produse lactate.
- Regimul ovo-vegetarian: pe lângă vegetale se consumă și ouă, fără alte produse de origine animală sau carne.
- Regimul pesco-vegetarian: nu se consumă carne, numai vegetale, produse de origine animală (ouă, lactate) și peste.
Dezavantaje regimuri vegetariene
Aceste regimuri sunt unele destul de dezechilibrate, dar cel mai periculos este de departe cel vagetalian, pentru că oragnismul este total lipsit de proteine de calitate superioară, cum sunt cele animale. Toate aceste regimuri antrenează carențe importante de vitamina D, B12, calciu, fier, iod, zinc, ale căror repercusiuni sunt diminuarea musculară, oboseala, crampele musculare, insomniile etc. Riscul de carențe în vitamine, minerale și în aminoacizi esențiali (componenți ai proteinelor) este deci semnificativ.
Singurul avantaj pe care îl are acest regim, născut din dorința unora de a mânca sănătos și de a se feri de diverse boli (maladia vacii nebune, presupusa gripă aviară, trichineloza), este că diminuează riscul apariției unor afecțiuni precum hipercolesterolemia, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau cancerul de colon. Compensarea cu anumite suplimente nutritive cu vitamine sau proteine nu este de ajuns în aceste cazuri.
Regimul vegetalian este un regim nerecomandat, fiind considerat cu risc crescut pentru vârstnici, femei însărcinate, adolescenți, cardiaci.
În căutarea proteinelor pierdute
Una dintre principalele carențe la care se expun cei care urmează regimul vegetarian este lipsa proteinelor din alimentație. Aceste substanțe sunt indispensabile organismului nostru, intervenind în formarea masei musculare, a enzimelor, a hormonilor etc. Principala sursă de proteine rămâne carnea și peștele. Există și proteine vegetale care pot compensa în parte pierderile legate de absența cărnii. Dar trebuie știut faptul că aceste proteine vegetale sunt mult mai sărace sau nu conțin deloc anumiți aminoacizi esențiali, indispensabili organismului. Astfel, aliații vegetarienilor, care permit echilibrarea aportului proteic sunt:
- produsele lactate;
- derivații de cereale (pâine, făină, paste, orez, griș), ouăle și legumele uscate (fasolea uscată, mazărea).
Cel puțin două dintre aceste alimente trebuie să se regăsească la fiecare masă. De exemplu se recomandă un produs cerealier și un produs lactat, la care se poate adaugă fie un ou, fie legume uscate, totul putând fi completat de fructe și legume verzi.
Slăbitul și consumul de apă: cât și când trebuie să bei apă
22.11.2024