Alimente permise în dieta Keto. Ce ai voie să mănânci?
Dieta Keto este un regim care se concentrează cu preponderență pe consumul de grăsimi în paralel cu limitarea aportului de carbohidrați, pentru a aduce organismul într-o stare numită cetoză. Într-o astfel de stare, corpul folosește ca principală sursă de energie grăsimile, din care sunt sintetizați la nivelul ficatului corpi cetonici, ce înlocuiesc glucoza din carbohidrați în procesul de producere a energiei în celule.
09.09.2024
Timp estimat de citire:
6 minute, 18 secundeAșadar, lista de alimente permise în dieta Keto include în mod special produse și preparate bogate în grăsime, care trebuie să aibă un aport de 70% – 75% în meniul zilnic. Alte alimente permise în dieta Keto sunt cele care conțin proteine, a căror pondere trebuie să fie de 20% – 25%, în timp consumul de carbohidrați trebuie limitat la 5%.
Dacă și tu te-ai hotărât să ții un astfel de regim sau ești deocamdată în faza de prospecție, din acest articol poți afla care sunt principalele alimente permise în dieta Keto și ce le recomandă.
Alimente permise în dieta Keto pentru aportul de grăsimi
Așa cum spuneam, principalele alimente permise în dieta Keto sunt cele bogate în grăsimi, ceea ce probabil îi face să ridice întrebător din sprâncene pe cei care asociază grăsimea ca macronutrient din alimente cu grăsimea corporală care se depune în special în talie și zona abdomenului. E adevărat că grăsimea din mâncare are rolul său în procesul de îngrășare, însă aceste alimente permise în dieta Keto consumate conform regulilor unui astfel de regim te pot ajuta să slăbești mai mult și mai rapid.
Alimentele bogate în grăsimi se recomandă a fi consumate respectând cele tei mese principale, fără a exista restricții în ceea ce privește cantitatea. Totuși se impune atenție la calitatea grăsimilor pe care le conțin, fiind recomandat consumul preponderent de alimente care conțin grăsimi nesaturate, ce sunt benefice pentru organism. Astfel, cele mai sănătoase alimente permise în dieta Keto ca surse de grăsimi sunt:
- Peștele gras (somonul, macroul, sardinele, tonul heringul);
- Avocado;
- Nucile și semințele (alunele de pădure, arahidele, fisticul, migdalele, caju);
- Uleiul de măsline și alte uleiuri vegetale.
Aceste alimente ar trebui să facă parte din meniul zilnic, iar lor li se pot adăuga într-o mai mică proporție produsele de origine animală. Acestea conțin grăsimi saturate care determină creșterea nivelului de colesterol și favorizează apariția bolilor cardiovasculare, însă intrarea organismului în faza de cetoză diminuează riscurile, întrucât crește cantitatea de grăsimi arse.
Așadar, alte alimente permise în dieta Keto datorită aportului de grăsimi sunt:
- Carnea (atât carnea roșie, cât și cea albă, de pasăre);
- Slănina;
- Untura;
- Laptele nedegresat și alte produse derivate (smântână, cașcaval, unt, brânză).
Deși prin prisma conținutului de grăsime prăjelile pot fi considerate alimente permise în dieta Keto, consumul lor este de evitat, la fel și consumul de margarină și de produse tip fast-food. Aceste alimente conțin grăsimi trans, care favorizează la rândul lor creșterea colesterolului, și de aceea e bine să fie excluse din dietă.
Alimente permise în dieta Keto ca surse de proteine
A doua categorie de alimente permise în dieta Keto include produse care conțin proteine. După cum spuneam, acestea trebuie să aibă o pondere de 20% – 25% în meniul fiecărei zile, având în vedere faptul că proteinele îndeplinesc o serie de roluri importante în organism. Carnea este cunoscută ca fiind cea mai generoasă sursă de proteine, așa că poate fi inclusă și la această categorie în lista de alimente permise în dieta Keto. Faptul ca aportul de proteine nu trebuie să depășească 25% din meniul zilnic previne reglează și cantitatea de grăsimi saturate întrucât consumul de carne trebuie limitat astfel încât să nu se treacă de acest prag în privința proteinelor.
Lactatele, brânzeturile, nucile și semințele conțin la rândul lor proteine, ceea ce le face să fie alimente permise în dieta Keto și din această perspectivă.
Mai putem menționa ouăle și leguminoasele, însă acestea din urmă în cantități foarte mici, întrucât conțin și carbohidrați.
Alimente permise în dieta Keto conținutul de carbohidrați
Carbohidrații furnizează organismului glucoză, care este principala sursă de energie, fiind absorbită la nivelul fiecărei celule din corp. De aceea organismul procesează în mod prioritar carbohidrații, care deseori furnizează mai multă glucoză decât e necesar, iar surplusul se depune sub formă de grăsime. Aceasta este folosită ca sursă de rezervă la care organismul apelează doar atunci când nu dispune de resursa principală. Dieta Keto aduce organismul în stare de cetoză, determinând-l să folosească grăsimea ca sursă principală de energie. În acest scop este nevoie de reducerea consumului de carbohidrați, care trebuie să aibă o pondere de doar 5% din meniul zilnic.
Din acest motiv, lista de alimente permise în dieta Keto conține și câteva surse de carbohidrați, însă doar în cantități mici. Ne referim în special la legumele fără amidon și la fructele mai puțin dulci precum merele, perele citricele, bananele, gutuile sau fructele de pădure. Se mai pot consuma 1-2 felii de pâine pe zi sau puțin orez, însă aceasta exclude consumul altor alimente care conțin carbohidrați chiar și în cantități mici.
Din cauza conținutului ridicat de carbohidrați, dulciurile de orice fel, biscuiții, produsele de panificație, pastele făinoase, produsele de patiserie sau cofetărie, chipsurile, snacks-urile nu sunt alimente permise în dieta Keto. De asemenea, un astfel de regim exclude consumul de băuturi îndulcite sucuri naturale foarte dulci, energizante sau băuturi carbogazoase.
Ce efecte secundare pot avea alimentele permise în dieta Keto
După cum desigur ai observat, alimentele permise în dieta Keto sunt caracterizate de un conținut ridicat de grăsime și un aport foarte redus de glucoză, care este sintetizată doar din carbohidrați. Nefiind obișnuit cu o astfel de dietă, organismul va resimți în primele zile de regim lipsa sursei principale de energie, ce ar putea fi materializată într-o stare generală de slăbiciune, indispoziție și oboseală accentuată. Aceste stări se vor ameliora pe parcurs, pe măsură ce organismul va începe să producă energie din grăsimile furnizate de alimentele permise în dieta Keto.
Aportul crescut de grăsimi se va resimți și la nivelul sistemului digestiv, în special al stomacului, ficatului și vezicii biliare. Astfel pot apărea și tulburări de natură digestivă manifestate preponderent prin diaree și crampe abdominale. De asemenea, din cauza aportului mai redus de fibre, consumul de alimente permise în dieta Keto poate cauza și constipație mai ales în prima parte a regimului, numită „faza de atac”.
În prezent, dieta Keto este folosită preponderent ca regim de slăbit, dovedindu-se de două ori mai eficientă decât orice dietă care se bazează pe reducere aportului caloric. La bază a fost gândită însă ca metodă de tratament pentru epilepsie, astfel că mai poate fi recomandată celor care suferă de o astfel de afecțiune, pentru reducerea frecvenței și a intensității crizelor. De asemenea, este o dietă folosită în tratamentul unor afecțiuni neurodegenerative precum Alzheimer sau Parkinson, dar și al diabetului zaharat de tip 2.
Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ. Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.
Tot ce trebuie să știi despre dieta Ikanos
14.11.2024