Alimentele procesate și ultraprocesate și riscurile lor pentru sănătate
Alimentele procesate si ultraprocesate sunt produse care au suferit modificări în compoziție și preparare pentru a fi consumate. Aceste modificări pot include adăugarea de conservanți, arome, coloranți, îndulcitori artificiali sau de alte substanțe chimice pentru a prelungi durata de valabilitate, a îmbunătăți gustul sau aspectul produsului, sau pentru a îmbunătăți procesul de producție și distribuție.
11.03.2024
Timp estimat de citire:
4 minute, 5 secundeAlimentele procesate și ultraprocesate – ce sunt
Termenul „alimente ultraprocesate” provine din sistemul de clasificare a alimentelor NOVA, conceput de cercetătorul Carlos Augusto Monteiroto de la Universitatea din São Paulo, Brazilia, pentru a desemna alimentele în funcție de gradul și scopul prelucrării. Acesta propune împarțirea alimentelor în 4 grupe:
- Alimente neprocesate sau minim procesate – adică alimentele în starea lor naturală sau minim procesate cum ar fi fructele, legumele, laptele, peștele, ouăle, nucile și semințele care nu au ingrediente adăugate și au fost puțin modificate față de starea lor naturală.
- Ingredientele culinare procesate – practic alimente care sunt adăugate altor alimente, mai degrabă decât consumate singure, cum ar fi sarea, zahărul și uleiurile, untul, oțetul.
- Alimente procesate sunt alimentele care sunt obținute prin combinarea alimentelor din grupele 1 și 2 (spre exemplu, dulceața, murăturile, conservele de fructe și legume, pâinea și brânzeturile de casă). Majoritatea elementelor procesate conțin două, trei ingrediente.
- Alimente ultraprocesate – au de obicei cinci sau mai multe ingrediente. Acestea tind să includă mulți aditivi și ingrediente care nu sunt utilizate în mod obișnuit când gătim acasă, cum ar fi conservanți, emulgatori, îndulcitori, coloranți și arome artificiale sau stabilizatori, grăsimi hidrogenate, pentru a îmbunătăți gustul, textura, aspectul și termenul de valabilitate, cu includerea minimă sau deloc a alimentelor integrale. Exemple de alimente ultra-procesate: înghețata, șunca, cârnații, chipsurile, pâinea produsă industrial, cerealele pentru micul dejun, biscuiții, băuturile carbogazoase, iaurturile cu aromă de fructe, supele instant și unele băuturi alcoolice.
Alimentele ultraprocesate conțin adesea niveluri ridicate de grăsimi saturate, sare și zahăr, iar atunci când le consumăm, lăsăm mai puțin loc în dietele noastre pentru alimente mai hrănitoare. De asemenea, s-a sugerat că aditivii din aceste alimente ar putea fi responsabili pentru efectele negative asupra sănătății.
Procesarea efectivă a alimentelor ar putea, de asemenea, să facă o diferență în modul în care corpul nostru răspunde la aceasta. Studiile au arătat, de exemplu, că atunci când alimente precum nucile sunt consumate întregi, organismul absoarbe mai puțină grăsime decât atunci când nuca este măcinată și uleiurile sunt eliberate. Cercetările sugerează că dietele bogate în alimente ultraprocesate ar putea afecta, de asemenea, sănătatea noastră intestinală, pot duce chiar la modificarea microbiomului intestinal, boli inflamatorii cronice, obezitate, diabet de tip 2, unele tipuri de cancer etc.
Cum să reduci consumul de alimente ultraprocesate?
Deoarece alimentele ultraprocesate fost concepute pentru a fi accesibile și ieftine, poate fi nevoie de puțin mai mult efort pentru a reduce cantitatea pe care o consumi.
Utilizarea alimentelor integrale, fie proaspete, congelate sau conservate, este cea mai bună modalitate de a vă asigura că eviți alimentele ultraprocesate.
Este important să ne amintim că disponibilitatea pe scară largă a alimentelor ultraprocesate înseamnă că majoritatea dintre noi le vom include pe unele în dietele noastre. Cu toate acestea, consumul lor ocazional, ca parte a unei diete variate, sănătoase și echilibrate este puțin probabil să provoace un risc pentru sănătatea ta pe termen lung.
- Consumă în loc de iaurturi aromate cu adaos de zahăr sau îndulcitori, iaurt simplu la care să adaugi fructe proaspete, congelate sau uscate
- Pregătește de acasă mâncărurile preferate în cantități mai mari și congelează surplusul în porții pentru a le consuma în altă zi.
- Dimineața consumă cereale integrale cu fructe și nuci în loc de cereale procesate pentru micul dejun cu zahăr și cu conținut scăzut de fibre.
- Consumă fructe proaspete, coapte sau înnăbușite în loc de plăcinte sau prăjituri cu fructe cumpărate de la magazin.
- Consumă nuci crude sau migdale în loc de biscuiți.
- Când ieși la masă, în oraș, alege mâncăruri simple, inclusiv deserturi.
- În magazine citește etichetele produselor și alege responsabil.
Alimente care conțin vitamina A (surse vegetale și animale)
18.11.2024