Alimentele ultraprocesate grăbesc îmbătrânirea biologică

Timp estimat de citire:

1 minut, 56 secunde

Consumul de alimente procesate în exces se dovedește a fi mai periculos decât ne putem închipui. Oamenii de știință au acum dovezi clare care arată că acest obicei nu doar că ne crește riscul de îmbolnăvire, ci ne și îmbătrânește.

O echipă de cercetători din Spania avertizează că produsele alimentare obținute prin procedee industriale, cu conținut mare de arome, coloranţi, conservanți, emulgatori și alte ingrediente nesănătoase (uleiuri hidrogenate, amidon modificat etc.), accelerează procesele de îmbătrânire în organism. Oamenii de știință au ajuns la această concluzie după ce au comparat obiceiurile alimentare și lungimea telomerilor în cazul a 886 de persoane cu vrâste de peste 55 de ani.

Telomerii sunt o componentă ADN situată la capătului fiecărui cromozom. Ei păstrează stabilitatea şi integritatea informației genetice, necesare funcționării celulelor din corp. Telomerii se scurtează odată cu trecerea anilor, deoarece de fiecare dată când o celulă se divizează, o mică parte din structura acestora se pierde. Din acest punct de vedere, telomerii sunt considerați un marker al îmbătrânirii foarte relevant, dezvăluind vârsta biologică la nivel celular.   

Risc dublat de îmbătrânire prematură

În cadrul studiului, participanţii au fost împărţiţi în patru grupuri, în funcție de volumul consumului de alimente ultraprocesate. După analiza genetică a probelor de salivă, cercetătorii au constatat că subiecții din grupa cu cel mai mare consum de astfel de produse (3 sau mai multe pe zi) prezentau telomeri de aproape două ori mai scurți decât cei din grupa cu cel mai mic consum (mai puțin de două pe zi).

Important de menționat este și faptul că marii consumatori de produse ultraprocesate, așa ca biscuiții, napolitanele, cerealele pentru micul dejun, produse semipreparate din carne și de tip fast food, băuturile răcoritoare etc., au prezentat o probabilitate mai mare de a avea în familie cazuri de dislipidemie, afecțiuni cardiovasculare și diabet. Totodată, ei avut cel mai mic aport zilnic de fructe și legume raportat.

Studiul a fost publicat în American Journal of Clinical Nutrition și a fost prezentat la Conferinţa europeană şi internaţională asupra obezităţii (ECOICO 2020), organizată în acest an online, la începutul lunii septembrie.