Berea Secretele celei mai populare bauturi alcoolice

Timp estimat de citire:

4 minute, 59 secunde

Licoarea-minune contine 90% apa, malt, hamei, zahar si drojdie. Iata ce rol are fiecare ingredient:

• Apa Mai mult de 90% din bere este apa. De aceea, nu este de mirare ca fabricile producatoare de bere pun pe locul intai in cerinte ca apa utilizata in procesul de fabricatie sa fie de inalta calitate. Apa este importanta deoarece contine diverse saruri si minerale, iar cantitatea si calitatea lor afecteaza gustul final al berii.
• Maltul Este obtinut prin fermentarea cerealelor folosite la prepararea berii. in general, cel mai utilizat este orzul, uneori se foloseste ovazul si ocazional graul. Materiile prime inferioare ca si calitate din care se obtine malt sunt porumbul si orezul. Spre exemplu, sake-ul japonez este clasificat ca bere, pentru ca se obtine prin fermentarea orezului. Maltificarea se realizeaza prin punerea in apa a granelor, care apoi sunt lasate sa germineze, sunt uscate si astfel se obtine zaharul fermentabil. Cel mai important, dupa cum spuneam, este maltul obtinut din orz, dar si cel din grau poate fi utilizat, avand o inalta calitate. Graul poate fi utilizat la producerea de bere si nemaltificat, obtinandu-se berile din grau, asa-numitele beri albe.
• Zaharul Zaharul se adauga in plus alaturi de apa si malt de cereale pentru a ajuta la fermentare.
• Hameiul Hameiul este un conservant natural si da berii aroma. Florile de hamei contin lupulina, o substanta rasinoasa care da aceasta aroma tipica berii – amara. Hameiul mai contine si substante care fac ca berea sa aiba perioada de conservare mai mare. Cu cat hameiul folosit este mai tanar, cu atat berea este mai amara. Berea alba face exceptie pentru ca este suficient de amara ca sa mai necesite adaugarea de hamei. Hameiul contine si fitoestrogeni, cu rol important in valorile nutritive ale berii.
• Drojdia Drojdia este necesara in procesul de conversie a zaharurilor fermentabile in alcool si dioxid de carbon. Inainte de proces, apa si maltul sunt fierte impreuna, iar dupa racire se adauga drojdia. Cele mai multe fabrici de bere au propriile culturi de drojdie.

Valorile nutritionale ale berii
Pentru ca mai mult de 90% din bere este reprezentata de apa, aceasta poate avea o contributie importanta la cantitatea zilnica de lichide ingerata, care trebuie sa fie de cel putin 1,5-2 litri. Pe de alta parte insa, consumul de alcool are un efect de deshidratare celulara!
Berea nu contine grasimi, foarte putine proteine (mai putin de 0,5%) si o cantitate mica de zahar (in jur de 3%). Cantitatea de proteine din bere nu are valoare nutritionala. Pe de alta parte, zaharurile provenite din orz de obicei au o anumita valoare nutritionala si sunt reprezentate in general de maltoza si glucoza, iar cantitatea lor variaza intre 35 si 40 g pe litru de bere. Unele beri contin o cantitate destul mare de zaharuri fermentate.
Vitaminele din bere provin din drojdia de bere adaugata in timpul procesului de preparare si sunt reprezentate de vitamine din grupul B. insa cu cat berea este mai filtrata se pierd mai multe vitamine. Un pahar (250 ml) de bere contine 0.07 mg de vitamina B2, 0.01 mg vitamina B1, si 0,12 mg vitamina B6. Ca o comparatie, o felie de paine neagra contine 0.02 mg de vitamina B2, 0.06 mg vitamina B1 si 0,05 mg vitamina B6. Cu un consum moderat, berea poate aduce necesarul zilnic de vitamine din grupul B. Pe de alta parte, un consum excesiv nu duce la crearea unor depozite de vitamine, ci dimpotriva, va crea o carenta (in special de vitamina B1)!

Cele mai importante si benefice minerale continute de bere sunt fierul, cromul, cuprul si potasiul. Continutul in sare al berii este aproape absent, ceea ce este un lucru pozitiv, mai ales daca avem de urmat o dieta fara sare.
 
Berea si surplusul de kilograme
Pentru o mare parte a oamenilor, berea este o componenta foarte importanta in alimentatie. Alcoolul din bere furnizeaza organismului calorii. Valoarea energetica a alcoolului din bere este de 7 kilocalorii pe suta de grame de alcool. Astfel, la 250 ml de bere (aproximativ 40 grame alcool) se vor furniza organismului 280 calorii, la fel de mult ca 70 de grame de zahar. 4 pahare de bautura racoritoare dulce contin la fel de multe calorii ca si 132 grame de zahar, deci dublu fata de aceeasi cantitate de bere. S-a facut un studiu prin care s-a demonstrat ca, daca adaugam la ratia zilnica normala de 2200 Kcalorii, inca 2000 Kcalorii obtinute prin consumul de bere, persoana respectiva nu se va ingrasa asa de repede ca si in cazul adaugarii a 2000 kcal provenite din consumul de ciocolata. Acest fapt a fost demonstrat experimental, dar nu exista nicio explicatie. Prin urmare, cei care sunt consumatori de bere, nu trebuie sa se ingrijoreze ca vor lua foarte repede in greutate.

Burta de la bere?!
Cercetarile au mai aratat si ca organismul persoanelor care consuma bere regulat arde mai incet grasimile (pentru ca alcoolul duce la depozitarea mai rapida a acizilor grasi liberi in celulele adipoase si pentru ca organismul va arde mai intai alcoolul consumat). Astfel excesul de grasime se depoziteaza sub musculatura abdominala si efectul este renumita „burta de la bere”. Insa, acesta nu este un efect direct al consumul de bere, ci a alimentatiei si stilului de viata nesanatoase asociate cu consumul de bere, in combinatie cu reducerea arderii grasimilor in organism. De aceea este mai bine ca berea sa faca parte din alimentatia zilnica, insa separata de mese (berea are deja aceasta imagine de alcool-aliment).
Unii cercetatori sustin insa ca berea duce la cresterea depozitelor de grasime de pe abdomen datorita continutului bogat in fitoestrogeni din hamei, care favorizeaza depunerea de grasimi, in special pe abdomen.