Carne roșie friptă, o rețetă proastă pentru sănătatea inimii

Timp estimat de citire:

1 minut, 52 secunde

În emisiunile de tip MasterChef și alte show-uri culinare, cei mai buni bucătari din lume s-au întrecut în a ne învăța cum să frigem sau să prăjim carnea pentru a obține friptura perfectă, cu acea delicioasă crustă caramelizată. Ei bine, oamenii de știință nu au o părere tocmai bună despre acest tip de preparat.

Un grup de cercetători de la Universitatea din Australia de Sud (UniSA), în parteneriat cu Universitatea Națională Gyeongsang, au analizat impactul a două diete asupra sănătății. Prima era bogată în carne roșie și cereale procesate, iar cealaltă – în cereale integrale, nuci, leguminoase și carne albă gatită la aburi, prin fierbere sau la cuptor în papiotă.

Studiul a constatat că un consum mai mare de carne roșie s-a asociat cu o creștere semnificativă a nivelului de compuși dăunătorii sănătății.

„Când carnea roșie este arsă la temperaturi ridicate, pe grătar sau în tigaie, se creează un tip de subtanțe, numite compuși de glicare avansată (Advanced Glycation Products – AGE), care, prin consum frecvent, se pot acumul în corp și pot interfera cu funcțiile normale ale celulelor”, a explicat dr. Permal Deo, cercetător la UniSA.

Mai multe fripturi, risc mai mare de boli degenerative

Cercetătorii au precizat că prezența în meniu a alimentelor cu un conținut mare de substanțe AGE, așa cum sunt fripturile de vită sau porc, poate crește aportul zilnic total de AGE cu 25%. Potrivit autorilor studiului, de la acest nivel începem să vorbim de un risc mai mare de rigidizare vasculară și miocardică, inflamație și stres oxidative. Cu alte cuvente, despre semnele instalării bolilor degenerative, printre care cap de listă sunt cele cardiovasculare.

„Prăjirea și prepararea la grătar pot fi metodele preferate de gătit ale bucătarilor de top, dar acestea ar putea să nu fie o alegere bună pentru persoanele care doresc să-și reducă riscul de îmbolnăvire. (…) Mâncarea preparată prin fierbere lentă ar putea fi o opțiune mai bună pentru sănătatea pe termen lung”, a conchis prof. Peter Clifton, co-autor al studiului.

Sursa: www.sciencedaily.com