Ce este sarea de Himalaya și de ce să o incluzi în dieta zilnică?
Sarea de Himalaya este promovată de câțiva ani buni drept o alternativă mai sănătoasă pentru banala sare de bucătărie, care constituie un ingredient de bază pentru majoritatea felurilor de mâncare dar totodată și un factor de risc pentru hipertensiunea arterială și toate problemele cardiovasculare asociate.
17.01.2024
Timp estimat de citire:
6 minute, 32 secundePrincipalul argument invocat în favoarea sării de Himalaya constă în faptul că aceasta are un conținut mai redus de clorură de sodiu, căreia i se adaugă o cantitate importantă de minerale. Opiniile în privința beneficiilor sării de Himalaya în raport cu sarea obișnuită sunt însă împărțite, în contextul în care nu există până la acest moment suficiente studii relevante care să le susțină.
Astfel, există voci care susțin că sarea de Himalaya este mai mult un produs de marketing decât un ingredient benefic, în timp ce din cealaltă tabără se invocă acel supliment de minerale care ar face ca aceasta să fie superioară sării de bucătărie obișnuite.
Noi vom trata subiectul în mod obiectiv, prezentând câteva date concrete despre sarea de Himalaya, alături de posibilele sale beneficii.
Care e proveniența sării de Himalaya
Este evident pentru toată lumea că acest ingredient provine din munții Himalaya, însă pentru o localizare mai precisă trebuie să precizăm că se extrage dintr-o singură mină, aflată în Pakistan, la poalele lanțului muntos. Mina se numește Khewra și este cea de doua mină de sare ca mărime din lume, însă renumele și l-a câștigat ca fiind singura sură de extracție a sării de Himalaya. Zăcământul s-a format în urmă cu milioane de ani, spre finalul erei precambriene, atunci când zona respectivă era acoperită de apă marină care a început să se evaporeze treptat. În urma sa au rămas cristalele de sare care s-au combinat cu mineralele din sol și astfel s-a format sarea de Himalaya, în urma unui proces lent care a durat alte câteva milioane de ani.
Ce proprietăți are sarea de Himalaya
Având în vedere cele menționate mai sus, sarea de Himalaya este o sare de origine marină, spre deosebire de sarea de bucătărie pe care o cunoaștem cu toții, care s-a format în subteran și este extrasă din mine de la mare adâncime. Primul detaliu care face diferența între sarea de Himalaya și sarea de bucătărie sau sarea de mare este culoarea. În timp ce sarea obișnuită este albă sau cu nuanțe de gri (cea mai puțin rafinată), sarea de Himalaia se remarcă prin culoarea roz, uneori cu tente de portocaliu. De aceea i se mai spune și sare roz, iar această caracteristică aparte se datorează conținutului mai mare de minerale, în special oxidului de fier.
Cu toate acestea, cea mai mare ponderea în compoziția sării de Himalaya o are clorura de sodiu, prezentă în proporții ce variază între 87% și 98%. Diferența este reprezentată de diferite minerale despre care se spune că ar fi în număr de 84, printre aceste numărându-se în proporții variabile fier, magneziu, potasiu, calciu, zinc, cupru, mangan și iod.
Despre sarea de Himalaya se mai spune că ar fi cea mai pură din lume, având un grad de puritate de 99%. Prin urmare, nu mai necesită rafinare, putând fi consumată exact în forma în care a fost extrasă. Dacă tot am amintit de acest detaliu trebuie să mai precizăm că sarea de Himalaya este extrasă sub formă de cristale care pot fi comercializate ca atare sau măcinate.
Beneficiile consumului de sare de Himalaya
Sarea de Himalaya poate fi considerată ca fiind un sortiment de sare îmbogățit cu minerale, iar beneficiile sunt puse pe seama acestui adaos de nutrienți.
Risc mai redus de hipertensiune arterială
Sarea alimentară de orice fel este clorură de sodiu, iar dacă e consumată în cantități prea mari duce le creșterea tensiunii arteriale, datorată acțiunii sodiului, care generează retenția de apă urmată de creșterea volumului de sânge. În timp ce sarea de bucătărie conține aproximativ 99% clorură de sodiu, concentrația este ceva mai scăzută în cazul sării de Himalaya, însă aceasta nu elimina riscul de a dezvolta hipertensiune arterială dacă este consumată în exces.
Reducerea stresului oxidativ
Culoarea roz specifică sării de Himalaya este se datorează oxidului de fier prezent în compoziția acesteia. Odată ajuns în organism, oxidul de fier are efect antioxidant, acționând pentru neutralizarea radicalilor liberi care atacă celulele și produc stresul oxidativ. Sub acțiunea radicalilor liberi, celulele își modifică structura, ceea ce le afectează funcționalitatea și creează premisele apariției unor boli cronice. Oxidul de fier, la fel ca celelalte substanțe antioxidante, neutralizează radicalii liberi, protejând astfel celulele de efectele stresului oxidativ. Totuși, trebuie să precizăm faptul că sarea de Himalaya conține o cantitate mică de oxid de fier în comparație cu nevoile organismului, astfel că nu poate asigura singură protecția împotriva radicalilor liberi, mai ales că trebuie consumată cu moderație.
Reducerea riscului de apariție a deshidratării
Printre cele 84 de minerale despre care se spune că se află în compoziția sării de Himalaya se află și cantități variabile de potasiu, magneziu, calciu care, împreună cu sodiul, fac parte din categoria electroliților. Mai precis, sunt substanțe chimice care se disociază în ioni când se dizolvă în apă, facilitând astfel o serie de procese fiziologice din organism.
Unul dintre rolurile cele mai importante ale electroliților constă în menținerea echilibrului hidric, permițând organismului să folosească eficient resursele de apă. Un aport scăzut de electroliți poate duce la deshidratare, care atrage după sine alte consecințe negative. După cum am arătat, sarea de Himalaya constituie o sursă de electroliți, contribuind într-o oacăre măsură la menținerea echilibrului hidric și prevenirea deshidratării.
Alte utilizări ale sării de Himalaya
Sarea de Himalaya poate fi folosită și în alte scopuri decât cele legate de domeniul culinar, însă și de această dată părerile sunt împărțite în privința eficienței sale.
Spre exemplu se poate folosi și ca sare de baie, în scopul detoxifierii organismului. Se spune că sarea de Himalaya stimulează secreția toxinelor prin piele, ceea ce explică și efectul reconfortant pe care îl au băile în apă amestecată cu o astfel de sare.
Sării de Himalaya îi sunt atribuite și efecte pozitive în ceea ce privește purificarea aerului dintr-o încăpere. În acest scop, cristalele de sare sunt modelate sub forma unor lămpi despre care se spune că eliberează în atmosferă ioni negativi ce elimină alergenii și distrug agenții patogeni. În același tip, ionii negativi pot îmbunătăți și calitatea somnului, iar lumina plăcută pe care aceste lămpi o degajă are efect relaxant și liniștitor, contribuind la reducerea stresului.
Nu în ultimul rând, sarea de Himalaya este folosită și ca ingredient în diferite produse cosmetice, fiindu-i atribuite beneficii în ceea ce privește menținerea sănătății pielii.
Așadar, ai suficiente motive pentru a începe să folosești și tu sare de Himalaya, însă nu te aștepta ca acesta să facă minuni, în lipsa unei diete echilibrate și a unui stil de viață cât mai activ.
Alimente care conțin vitamina A (surse vegetale și animale)
18.11.2024