Ce îngrașă mai mult: carbohidrații sau grăsimile?!

Timp estimat de citire:

3 minute, 43 secunde

Greutatea prea mare este o problemă și nimeni nu contestă acest lucru. Ea generează numeroase necazuri legate de sănătate și scade calitatea vieții. Este de înțeles că oamenii încearcă să găsească cea mai bună dietă, să scoată din alimentele consumate zilnic pe acelea care, după părerea lor sau sfatul unui specialist, ar induce un spor ponderal accelerat.

Din păcate, însă, a căuta măsură și moderație în acest carusel al părerilor și dietelor este ca și cum s-ar căuta un ac în carul cu fân. Oamenii au „uitat” că alimentele sunt matrice complexe, în care găsim și proteine, și lipide, și carbohidrați. În ziua de astăzi, mulți spun că au mâncat carbohidrați, nu pâine și orez…

Trenduri contradictorii

Poate cea mai intensă gâlceavă s-a născut între adepții carbohidraților (ce consideră că un regim sărac în grăsimi și bogat în carbohidrați ar duce la pierderi în greutate) și cei ai grăsimilor (care, din contră, susțin că adevăratul blestem al alimentației sunt carbohidrații și că trebuie reduși, în avantajul grăsimilor, care pot fi consumate fără probleme). Amândouă taberele își acuză „inamicii” că ar promova o alimentație ce induce nu numai spor ponderal, dar și diabet și boli cardiovasculare.

Noua modă: mai puțini carbohidrați

S-a văzut că în ultimii ani tabăra “low fat” a pierdut teren în avantajul celei “low carb” care se bucură de mare succes. Argumentul celor care promovează restrângerea aportului de carbohidrați este că aceștia induc creșterea secreției de insulină, ceea ce duce la oprirea catabolismului lipidic și la acumularea de țesut adipos. Dacă, dimpotrivă, te ții departe de carbohidrați, spun ei, insulina rămâne la un nivel scăzut de-a lungul zilei, ceea ce obligă organismul să mobilizeze grăsimi ca sursă de energie. Acest lucru duce, evident, la pierderi de țesut adipos, fără să fie nevoie de o restricție calorică propriu-zisă. Mă număr printre cei care nu sunt de acord cu aceste explicații. Studiile arată că și un consum de lipide fără carbohidrați conduce la oprirea „topirii” lipidelor depozitate în țesutul adipos, iar corpul poate depozita cu succes grăsime chiar și când secreția de insulină rămâne joasă.

Dietele ketogenice – care e mecanismul?

Ai auzit, bănuiesc, de dietele ketogenice. Sunt foarte bogate în lipide și extrem de sărace în carbohidrați. În ciuda celor care le promovează, ele nu funcționează decât dacă sunt însoțite de un oarecare deficit caloric, niciodată singure. Mai mult, dacă se consumă multe calorii, ele conduc cu succes la spor în greutate! Adevărat, dieta keto duce la o pierdere ponderală rapidă, mai ales la început. Dar aceasta nu are nicio legătură cu pierderea de grăsime de depozit, ci cu pierderile de apă, urmare a aportului de carbohidrați foarte redus (carbohidrații rețin apa în organism). Practic, organismul se „usucă”, dar rămâne la fel de „gras” ca anterior.

Cea mai bună dietă trebuie construită în jurul unor surse de proteine slabe (pește, carne slabă, tofu, linte), legume, fructe și surse de grăsimi sănătoase. Combinată cu un stil de viață sănătos și cu un oarecare deficit caloric, orice astfel de dietă va funcționa, fără să conteze dacă este low carb sau low fat.

În concluzie…

Dincolo de orice discuție, concluzia acestei analize este foarte simplă și nu necesită cunoștințe avansate de nutriție: atât carbohidrații, cât și grăsimile pot duce la spor ponderal. Condiția este să mâncăm mai multe calorii decât folosim în viața de zi cu zi. Deci să fim pe plus la calorii. Atât dietele low fat, cât și cele low carb pot funcționa foarte bine, cu condiția de a fi însoțite de un consum de calorii mai mic decât cel cheltuit. Important este să fie vorba de o dietă pe care să o poți susține pe termen lung, și aici diferențele individuale sunt foarte importante.

Cele mai bune sunt dietele relaxate, fără restricții exagerate, bazate mai ales pe alimente integrale, minim procesate, dense în micronutrienți și proteine.