Constipația, consecință a unui regim alimentar greșit
Articol verificat de: Dr. Corina Zugravu
Constipația este una dintre cele mai comune probleme digestive, afectând milioane de oameni. Se caracterizează prin tranzit intestinal îngreunat, scaun tare și uscat sau cu frecvență scăzută, de trei ori pe săptămână sau mai puțin. Iată care sunt cauzele constipației, care este regimul igieno-dietetic recomandat și care pot fi complicațiile acestei probleme de sănătate.
18.11.2020
Timp estimat de citire:
7 minute, 30 secundeDespre constipație și complicațiile ei
Unul dintre rolurile colonului (intestinul gros) este să absoarbă apa din resturile de alimente digerate, pentru ca apoi să formeze scaunul (materiile fecale). Mușchii colonului vor propulsa apoi scaunul către rect pentru a fi eliminat. Dacă acesta stagnează prea mult la nivelul colonului ajunge să fie eliminat cu dificultate. Uneori, constipația apare ca urmare a unui blocaj la nivelul colonului, în acest caz fiind nevoie de asistență medicală de urgență.
Alte simptome ale constipației pot include: dureri și crampe la nivelul abdomenului, senzația de balonare, greața, reducerea poftei de mâncare.
Cauzele constipației
Unele dintre cele mai întâlnite cauze ale constipației sunt:
- Cantitatea insuficientă de fibre din dietă
Consumul regulat de fibre îmbunătățește persitaltismul (mișcarea intestinului), mai ales atunci când ne și hidratăm adecvat. Alimentele bogate în fibre, cu efect favorabil în constipație, sunt: fructele, legumele, cerealele integrale, nucile și semințele, leguminoasele. Alimentele cu conținut redus de fibre sunt cele bogate în grăsimi, cum ar fi carnea, brânzeturile și ouăle, sau alimentele procesate, de tipul gustărilor din comerț.
- Sedentarismul
Nivelul scăzut de activitate fizică este și el un factor care predispune la constipație. Persoanele care fac sport, mai ales cele care merg mult pe jos sau aleargă, sunt mai puțin predispuse la a suferi de constipație. Motivul nu este elucidat complet, dar se pare că activitatea fizică are un efect preventiv.
- Medicația
Unele tratamente medicamentoase pot crește riscul de constipație. Printre medicamentele incriminate se numără: analgezicele opioide, de tipul codeinei, antidepresivele triciclice, unele anticonvulsivante, unele antiacide, diureticele (pentru că elimină apa din corp), suplimentele de fier prescrise pentru anemie.
- Sindromul intestinului iritabil
Persoanele care suferă de această afecțiune pot fi mai predispuse la constipație. Din tabloul clinic al acestei afecțiuni pot face parte durerea abdominală, balonarea, schimbări în consistența scaunului. Constipația poate alterna cu diareea.
- Vârsta
Adulții cu vârsta de peste 65 de ani tind să fie mai puțin activi din punct de vedere fizic, au diferite afecțiuni cronice și au un peristaltism mai scăzut. Hidratarea insuficientă poate fi un factor important în cazul lor.
- Schimbările din rutină
Schimbările în orarul meselor, în programul de somn și modificarea orei de mers la toaletă pot crește riscul de apariție a constipației. Aceasta apare frecvent în cazul persoanelor care călătoresc. Amânarea mersului la toaletă poate determina deshidratarea și întărirea scaunului.
- Hidratarea neadecvată
Aportul hidric constant și suficient te poate feri de constipație. Alte lichide potrivite sunt sucurile naturale de fructe și legume sau supa clară. De amintit este faptul că nu toate lichidele hidratează eficient și unele pot înrăutăți constipația: băuturile alcoolice, băuturile acidulate cu cafeină sau cafeaua.
- Afecțiunile colorectale
Unele probleme de sănătate care afectează colonul pot împiedica eliminarea scaunului, cauzând constipație. Acestea includ: tumorile canceroase, hernia, diverticulita, stricturile colorectale care îngustează colonul sau rectul, boala inflamatorie intestinală.
- Alte afecțiuni
Numeroase afecțiuni medicale, unele grave, pot contribui la apariția constipației: diverse afecțiuni neurologice (scleroza multiplă, boala Parkinson), bolile renale, diabetul, hipercalcemia, hipotiroidismul, boala celiacă, tratamentele pentru cancer (chimioterapia).
În general femeile sunt mai predispuse la constipație decât adulții și copiii sunt mai des afectați decât adulții. Aproximativ 40% dintre femeile însărcinate suferă de constipație, cauzele fiind schimbările hormonale, uterul care presează pe intestine și schimbările din dietă și activitatea fizică.
Complicațiile constipației
Constipația poate fi o problemă supărătoare, care afectează calitatea vieții și poate cauza depresie. De regulă, nu pune viața în pericol. Ea poate semnala totuși o problemă gravă, mai ales dacă este simptomul unui cancer colorectal sau determină apariția altor afecțiuni. Constipația netratată poate cauza:
- Sângerări rectale
- Fisuri anale
- Hemoroizi (vase de sânge inflamate în zona anală)
Când e cazul să te adresezi medicului
Orice persoană care suferă de constipație ar trebui să caute ajutor specializat dacă:
- Simptomele se înrăutățesc sau disconfortul este sever;
- Constipația apare brusc, fără un motiv clar;
- Constipația a devenit cronică și nu se ameliorează în urma schimbărilor dietetice și de stil de viață;
- Este prezent sângele în scaun sau apar sângerări rectale;
- Resimți dureri constante de abdomen sau spate inferior;
- Apar febra și senzația de vomă.
Alimente permise în constipație
Suntem diferiți și organismele noastre răspund diferit la alimentele pe care le consumăm. Următoarele alimente sănătoase pot fi de ajutor în ameliorarea constipației:
- Iaurtul și kefirul
Multe produse lactate, incluzând iaurtul și kefirul, conțin microorganisme probiotice. Acestea sunt numite “bacterii benefice” și pot ajuta sănătatea intestinală și la înmuierea scaunului. Un studiu a demonstrat că un consum de 180 de mililitri în fiecare dimineață, pentru 2 săptămâni, a scurtat timpul necesar eliminării scaunului.
- Leguminoasele
Fasolea, mazărea, lintea sau năutul sunt surse foarte bune de fibre alimentare. Fibrele sunt necesare pentru o digestie sănătoasă și au proprietatea de a ameliora constipația. Un studiu din 2017 a arătat că 100 de grame de fasole gătită oferă un sfert din cantitatea necesară de fibre pentru o zi.
- Supele clare
Supele sunt nutritive și ușor digerabile. Hidratează scaunul și înlesnesc tranzitul intestinal. Lichidele și alimentele calde sunt în general de ajutor.
- Prunele
Prunele și sucul de prune sunt un remediu tradițional pentru constipație. Prunele conțin o cantitate mare de fibre, dar și sorbitol, un compus fenolic care poate avea beneficii gastrointestinale. Dacă suferi de constipație, adaugă în dietă 100 de grame de prune pe zi.
- Broccoli
Broccoli conține sulforafan, o substanță care poate proteja intestinele și ușura digestia. Sulforafanul poate, de asemenea, să inhibe dezvoltarea unor microorganisme care pot afecta tranzitul intestinal.
- Merele și perele
Merele și perele conțin mai multe elemente care îmbunătățesc digestia, printre care fibre, sorbitol și fructoză. Acestea conțin și multă apă, lucru care poate preveni constipația. Consumă-le crude, cu coajă, pentru a beneficia la maximum.
- Strugurii
Coaja strugurelui este bogată și ea în fibre care pot reduce constipația. Încearcă să îi adaugi în dietă ori de câte ori poți.
- Kiwi
100 g de kiwi conțin în jur de 2-3 g de fibre, lucru care poate ajuta în constipație. Mai conțin un compus numit actinidină, o enzimă care poate stimula peristaltismul.
- Murele și zmeura
Ambele sunt bogate în fibre și apă, iar consumul lor frecvent poate reduce constipația.
- Pâinea, cerealele și pastele integrale
Produsele pe bază de cereale integrale sunt surse excelente de fibre insolubile, care măresc volumul scaunului și îi grăbesc tranzitul. Produsele cu făină integrală care conțin și diverse tipuri de semințe aduc și mai multe fibre.
- Uleiul de măsline
Uleiul de măsline are un efect laxativ moderat, lucru care poate ajuta la eliminarea scaunului.
Dacă regimul igieno-dietetic nu are eficacitate, adresați-vă medicului. Există numeroase opțiuni medicamentoase care pot fi utilizate în caz de constipație.
Alimente nerecomandate în constipație
- Lactatele și în special brânzeturile maturate
Lactatele de acest tip pot întări scaunul și pot înrăutăți constipația. Nu este însă necesar să renunți de tot la lactate, fiind indicat să consumi lactate fermentate, bogate în probiotice.
- Alimentele fast-food
Majoritate preparatelor fast-food sunt sărace în fibre și conțin ingrediente neprietenoase cu digestia.
- Alimentele prăjite
Mâncarea prăjită este greu digerabilă, iar atunci când tranzitul intestinal este lent, materiile fecale se pot deshidrata prea mult, apărând constipația.
- Ouăle
Sunt bogate în proteine de calitate, dar nu conțin deloc fibre. În nici un caz nu trebuie să le elimini din dietă, ci asociază-le cu surse de fibre. De exemplu, adaugă în omletă roșii sau spanac.
- Carnea proaspătă
Deși este o sursă excelentă de proteine, carnea, evident nu conține fibre. La orice friptură asociază și o garnitură pe bază de ingrediente vegetale.
- Pâinea și alimentele pe bază de făină albă
Făina albă este săracă în fibre și dacă consumi prea multă poate cauza apariția constipației.
- Alcoolul
Consumul de alcool deshidratează organismul, iar deshidratarea are un impact major și asupra scaunului.
Medic: „Aproape jumătate dintre cei cu prediabet vor avea diabet în 5 ani”
12.11.2024