De ce să consumi alimente fermentate? 7 alimente fermentate care fac minuni

Timp estimat de citire:

3 minute, 58 secunde

Mai exact, ele au oferit trecutelor generații opțiunea de a prelungi perioada de viață a unor alimente de bază, cum ar fi unele cereale, legume, chiar și laptelui. Prin fermentare, produsele au devenit disponibile spre consum pentru o perioadă mai lungă, acoperind și sezonul rece, când natura ia pauză din a mai da roade.

Printre cele mai apreciate alimente fermentate sunt brânzeturile învechite, iaurturile, dar și ciocolata, cafeaua, precum și băuturi ca vinul și berea.

Ce sunt alimentele fermentate și ce proprietăți au acestea?

Fermentarea este un proces în care bacteriile și drojdia descompun zaharurile. Și nu doar că procesul în sine îmbunătățește conservarea alimentelor, dar consumul de alimente fermentate poate ajuta la creșterea numărului de bacterii benefice pentru organism.

Printre acestea, probioticele sunt acele microorganisme vii care, odată ingerate, aduc o varietate de beneficii pentru sănătate. Mai exact, au rolul de a îmbunătăți digestia, ajută și la întărirea imunității și chiar la scăderea în greutate.

7 alimente fermentate de inclus în dieta zilnică

În cele ce urmează, iată câteva recomandări cu unele dintre cele mai populare alimente fermentate ce pot fi incluse în meniul de zi cu zi.

Iaurt

Iaurtul este unul dintre acele alimente fermentate extrem de accesibile, deoarece se obține destul de ușor, prin fermentarea laptelui. Iaurturile sunt unele dintre cele mai bune alimente probiotice pe care multe persoane le consumă în mod regulat. Ajută în general la refacerea și menținerea echilibrului la nivelul florei intestinale.

Chefir

La fel ca iaurtul, chefirul este un produs obținut din fermentarea laptelui de vacă, de capră sau de oaie, care prinde acel gust de iaurt de băut, însă este un pic mai acrișor și înțepător. Pe lista celor mai îndrăgite alimente fermentate, despre chefir se știe că este consumat de peste 3.000 de ani. Iar numele său s-ar fi folosit printre primele dăți în Turcia și înseamnă „a te simți bine”. Un consum regulat de chefir poate asigura niveluri ridicate de vitamina B12, calciu, magneziu, vitamina K2, biotină, acid folic, enzime și probiotice.

Brânză de vaci fermentată

Deoarece mai multe cercetări confirmă că probioticele sunt extrem de benefice, producătorii de alimente încep să facă mai ușor disponibile astfel de alimente fermentate obținute din lapte, cum ar fi brânza de vaci. Cu ajutorul culturilor vii de Lactobacillus acidophilus și Bifidobacterium bifidum, are un rol benefic pentru digestie.

Varză murată

Varza murată este unul dintre cele mai vechi alimente fermentate, cu rădăcini în bucătăria chineză, germană și rusă, datând de mai bine de 2.000 de ani. Obținută din fermentarea verzei albe sau roșii, varza murată este bogată în fibre, vitamina A, vitamina C, vitamina K și vitamina B. De asemenea, este o sursă excelentă de fier, cupru, calciu, sodiu, mangan și magneziu.

Murături

Nu credeați că murăturile, precum castraveții sau gogoșarii murați, conopida murată, pot face minuni? Acest tip de alimente fermentate conțin o multitudine de vitamine și minerale, plus antioxidanți și bacterii probiotice foarte prietenoase cu intestinele.

Oțet de mere

Și oțetul de mere face parte dintre acele alimente fermentate care ajută organismul. Conține anumite tipuri de acizi, cum ar fi acidul acetic, care susține funcția probioticelor din intestin.

Însă cum să integrăm oțetul în meniul zilnic? Se poate adăuga o lingură de oțet de mere la una dintre salatele pe care este bine să alegem să le consumăm la masa de prânz sau alături de felul principal de la cină. De asemenea, mai multe alimente fermentate și pregătite pentru iarnă, precum varza murată, castraveții, gogoșarii, chiar și conopida pot conține din start oțet de mere, ajutând astfel creșterea consumului de probiotice.

Pâine cu maia

Anumite pâini făcute în mod tradițional, cum ar fi pâinea cu maia – adică acel amestec de făină și apă care, după o perioadă și în anumite condiții, produce acid lactic, acid acetic și dioxid de carbon – se pot înscrie cu succes pe lista de alimente fermentate. Dar, atenție, acest produs nu conține probiotice. Fermentarea ajută la creșterea nutrienților din cereale care absorb și reduc conținutul de antinutrienți care pot îngreuna digestia.