Dieta FODMAP, soluție contra balonării, dar și a kilogramelor în plus
Este o abordare dietetică de care vei auzi tot mai des de acum încolo. Destinată în mod special persoanelor care se confruntă cu probleme intestinale, aceasta se dovedește a fi de mare ajutor și celor care își propun să-și subțieze silueta.
29.01.2024
Timp estimat de citire:
5 minute, 49 secundeTermenul FODMAP vine din limba engleză, fiind acronimul pentru „Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides And Polyols”, care în traducere înseamnă oligozaharide, dizaharide, monozaride și polioli fermentabili. Acesta face referire la un regim alimentar pus la punct de doi medici australieni, Sue Shepherd și Peter Gibson, pentru controlul suparatoarelor simptome care caracterizează sindromul intestinului iritabil (SII), o afecțiune încă puțin cunoscută și înțeleasă, de care, potrivit specialiștilor, ar suferi între 5 și 15% din populația țărilor occidentale.
Ce este dieta FODMAP
În mod normal, carbohidrații pe care ii consumăm sunt reduși până la monozaharide absorbabile (glucoză, galactoză, fructoză) sub acțiunea enzimelor digestive (amilaza salivară și pancreatică, dizaharidazele mucoasei intestinale – lactază, maltază, sucrază). Monozaharidele sunt, de regulă, absorbite la nivelul primelor porțiuni ale intestinului subțire (duoden și jejun). În cazul în care dieta conține carbohidrați mai greu digerabili, digestia este încetinită, absorbția lor având loc, de obicei, la nivelul ultimului segment al intestinului subțire (ileonul). Uneori însă, din cauza unui aport excesiv, a deficitelor enzimatice sau a altor tipuri de tulburări, carbohidrații pot ajunge în colon nedigerati sau parțial digerați. Aici fie determină apariția diareii, prin atragerea apei în lumenul intestinal, fie produc gaze și crampe, fiind supuși fermentației sub acțiunea bacteriilor colonice.
Pentru îmbunătățirea confortului digestiv sau în cazul în care ai un stomac sensibil, încearcă suplimentul alimentar Gastrocalmin!
Cum funcționează dieta FODMAP
Pe scurt, dieta FODMAP prevede eliminarea, iar apoi reintroducerea progresivă în alimentație a surselor de carbohidrați greu digerabili, care promovează balonarea și disconfortul abdominal. Așadar, se desfășoară în două etape. Prima durează, în mod ideal, șase săptămâni sau minimum două, și impune excluderea din meniu a alimentelor bogate în fructoză, lactoză, fructani, galactani și polioli. Cu alte cuvinte, se renunta la carbohidrații-problema. În a doua fază, după ce organismul și-a resetat mecanismele de funcționare la nivel digestiv, aceștia sunt incluși treptat și în cantități mici. Scopul este de a depista alimentele care provoacă neplăceri, dar și în ce cantitate pot fi tolerate acestea. Pentru rezultate optime, această etapă e indicat să fie individualizată și efectuată, sub atenta monitorizare a unui medic nutriționist. Aceasta, desigur, în situația în care simtomatologia digestivă este marcantă și există suspiciunea sau certitudinea diagnosticului de SII.
Sub acțiunea bacteriilor colonice, carbohidrații fermentabili sunt transformați în acizi grași cu lanț scurt (acetic, propionic, butiric) și foarte multe gaze (H2, CO2, metan), care se acumulează, determinând balonare și flatulență.
Dieta FODMAP – alimente de pus la index
Oligozaharidele, dizaharidele, monozaridele și poliolii fermentabili, adică FODMAP-urile, se găsesc într-un număr mare de alimente, în concentrații care variază în funcție de natura lor, de dimensiunea portiilor, dar și de modul în care sunt preparate. De exemplu, partea albă a prazului abundă în FODMAP, în timp ce în partea verde prezența lor e substanțial mai mică. De asemenea, există alimente cu conținut moderat de FODMAP, care pot fi consumate fără probleme în „doze” mai mici. De pildă, dacă mănânci jumătate de avocado sau 200 g de fasole verde s-ar putea să nu-ți cadă bine, pe când dacă reduci aceste cantități la jumătate vei avea parte de o digestie ușoară și te vei simți excelent.
Dieta FODMAP oferă rezultate bune și în cazul persoanelor cu boala Crohn, dar și în cazul celor afectate de endometrioză și au simptome digestive. Efecte benefice au fost observate și asupra colicilor infantile atunci când dieta a fost urmată de mamele care alăptează.
Dieta FODMAP – lista „neagră” de alimente
Fructe | Mere, pere, piersici, nectarine, prune, caise, mango, mure, cireșe, avocado, lichi, pepene verde. |
Legume | Sparanghel, anghinare, sfeclă roșie, broccoli, conopidă, varză, varză de bruxelles, fenicul, fasole verde, ardei gras (roșu, verde și galben), usturoi, praz, ceapă, ceapă verde, porumb dulce, ciuperci. |
Leguminoase | Năut, linte, fasole, mazăre. |
Lactate | Lapte (de vacă, oaie, capră), iaurt, inclusiv cel cu conținut scăzut de grăsimi, brânzeturi moi și proaspete (mascarpone, ricotta, urdă), înghețată. |
Cereale | Grâu, secară, orz. |
Altele | Miere, sirop de porumb, fructe confiate, sucuri de fructe, cicoare, inulină, fructoza, sorbitol – E420, manitol – E 421, xilitol – E967, izomalt – E953, maltitol – E965, rom. |
Ce poți mânca în dieta FODMAP
Din fericire, există suficiente alimente prietenoase cu sistemul digestiv pe care le poți consuma fără emoție în prima etapă a dietei FODMAP. Pe lângă carne (de preferat cea de vițel și pasăre), ouă, peste și fructe de mare, care nu conțin deloc carbohidrați, sunt permise o mulțime de alte alimente care au în compoziție un procent scăzut de FODMAP.
Dieta FODMAP – lista „albă” de alimente
Fructe | Banane (verzi), afine, grepfrut, struguri, pepene galben, kiwi, lămâie, lime, mandarine, clementine, cocos, portocale, fructul pasiunii, zmeură, căpșune, papaya, ananas. |
Legume | Morcovi, muguri de bambus, țelină, vinete, salată, arpagic, fasole verde, păstârnac, dovleac, sfeclă elvețiană, roșii, rucola, castraveți, cartofi, ridiche, spanac, rubarbă. |
Lactate | Lapte fără lactoză, lapte vegetal (de soia, orez, migadale), brânzeturi semitari și tari (brie, chedar, camembert, feta, mozzarella, parmezan). |
Cereale | Orez, ovăz, porumb, quinoa |
Altele | Migdale, alune, nuci, semințe de pin, dovleac, susan, floarea-soarelui, glucoză, aspartam, zaharină, sirop de arțar, vin și bere (în cantitate mică) |
Talie mai suplă cu dieta FODMAP
Chiar dacă nu a fost gândită ca o metodă de slăbit, dieta FODMAP favorizează, în multe feluri, scăderea în greutate. În primul rând, prin limitarea opțiunilor alimentare, te condiționează să fii mai cu băgare de seamă la ceea ce pui în farfruie; te forțează inclusiv să nu mai consumi mâncare procesată, despre care știm că este bogată în calorii, dar săracă în substanțe nutritive valoroase. Apoi, pentru a avea controlul strict asupra meniului, te determină să-ți gătești mai des și, astfel, ajungi să mănânci mai sănătos, ceea ce, în definitiv, constituie un mare avantaj atât pentru sănătate, cât și pentru siluetă. În plus, să nu uităm că îmbunătățește digestia și te scapă de deranjanta distensie abdominală.
Studiile arată că o dietă săracă în carbohidrați fermentabili reduce semnificativ simptomatologia la 68–76% din pacienții cu SII, iar majoritatea pacienților se dovedesc complianti la acest tip de tratament și sunt mulțumiți de îmbunătățirea calității vieții.
Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ. Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.
Tot ce trebuie să știi despre dieta Ikanos
14.11.2024