Dieta GAPS pentru echilibrul “psiho-intestinal”
Iată că în “buchetul” dietelor actuale se mai adaugă o “floare”: dieta GAPS. Dar să vedem întâi ce înseamnă GAPS: este un acronim pentru sindromul psiho-intestinal (Gut and Psychology Syndrome), care are la bază ideea de conexiune directă dintre intestin și sistemul nervos central. Este vorba de o legătură bidirecțională ce conectează sănătatea digestiei cu funcțiile cerebrale.
06.12.2021
Timp estimat de citire:
4 minute, 28 secundeCa atare, dieta vrea să îi trateze pe cei care au tulburări digestive diverse și tulburări psihologice. De altfel adepții dietei susțin și faptul că ea poate trata multe alte afecțiuni, de la eczeme, la sindrom premenstrual. Conceptul care stă la baza acestui sindrom și al dietei respective au fost puse la punct de un medic neurolog care a deschis mai târziu și o clinică de nutriție. El (de fapt, ea) spune că dezvoltarea unui număr mare de bacterii dăunătoare în intestin duce la eliberarea de toxine, ca acetaldehida sau neurotoxina formată de bacterii, în timpul digestiei alimentelor. Aceste toxine ar intra în fluxul sangvin, producând efecte negative asupra sistemului imunitar și a diferitelor aparate și sisteme care compun corpul omenesc, cauzând inclusiv boli psiho-neurologice. Am vrea să subliniem că cercetările științifice nu au dovedit producerea unor toxine sau absorbția lor în sânge, la omul sănătos.
Fazele dietei Gaps
Dieta GAPS promovează creșterea bacteriilor bune în intestin, prin eliminarea alimentelor pro-inflamatorii și a celor cu multe fibre.
Dieta GAPS este o dietă de eliminare, care se compune din 3 faze:
- Faza de introducere
- Dieta propriu-zisă
- Faza de reintroducere
În prima fază, sunt 6 etape care încep cu o fază de restricție maximă, bazată pe lichide, după care se adaugă tot mai multe alimente. Întreaga fază poate dura 4-6 luni, în funcție de evoluția simptomatologiei digestive. Vă dăm în continuare un exemplu al progresiei prin labirintul etapelor acestei diete. Se trece de la 1 la 6 treptat, cu o viteză care poate varia de la om la om:
- Ai voie să mănânci doar supă limpede de carne sau de pește. Nu e voie să fie nimic solid în supă.
- Poți adăuga gălbenușuri crude de ou organic și mâncăruri din carne și vegetale, totul gătit bine și fără condimente.
- Poți adăuga avocado, ouă fierte sau omletă și vegetale fermentate.
- Poți adăuga carne, ulei de măsline, sucuri de legume.
- Adaugă mere coapte, legume fierte diverse și diferite alte fructe, treptat, sub forma de suc
- În fine, poți mânca fructe crude, miere și anumite prăjituri coapte.
Acum ați ajuns la faza de dietă propriu-zisă pe care trebuie să o urmați 1-2 ani până când să aveți voie să introduceți cartofi, cereale și alte produse alimentare.
Controversele dietei GAPS
Dieta are mulți critici. Unii nutriționiști spun că ea are pretenția de a trata anumite boli serioase, ceea ce nu este deloc dovedit. Dietele, în general, sunt foarte utile pentru prevenția bolilor sau ușurarea unor simptome. Însă când vine vorba de afecțiuni deja instalate, dieta de una singură nu poate să vindece, cu atât mai mult cu cât în cazul dietei GAPS se presupune că ea acționează pe boli foarte diferite. Ba mai mult, în cazul de față însăși concepția de bază pare a fi greșită. Da, este adevărat că un mediu intestinal sănătos, cu o floră prietenoasă, este extrem de important pentru sănătatea organismului. Dar toate studiile realizate pe microbiota intestinală au arătat că alimentația foarte bogată în fibre este cea favorabilă unei diversități microbiene mari și, implicit, unei flore intestinale care să ne ajute să fim sănătoși. Restricțiile alimentare, așa cum apar în GAPS, par a avea efecte opuse, pentru că în fazele inițiale se exclud multe alimente și, mai ales, un aport corect de fibre. Nu în cele din urmă, dieta GAPS se bazează pe alimente fermentate ca sursă de probiotice. Deși este posibil ca în viitor probioticele să se arate eficiente în modularea microbiotei intestinale, studiile de până acum nu confirmă acest lucru. Iar când vine vorba de boli extrem de serioase, cum este boala Crohn, trebuie să fim foarte rezervați în a face afirmații care nu se bazează pe știință. Știința a arătat chiar că sunt situații în care probioticele pot face rău (de exemplu in SIBO – situația iî care apare o creștere a populației microbiene din intestinul subțire).
Dieta este complet contraindicată copiilor și persoanelor subponderale, pentru că ea poate duce la deficiențe nutriționale cu efecte negative pe dezvoltare și performanță. Desigur, știm că mulți dintre noi au probleme digestive. Putem scoate din alimentație câteva produse pe care le asociem cu disconfortul digestiv, înlocuindu-le cu altele similare. Dar nu putem elimina grupe întregi de alimente pentru ani de zile. Diete de tipul celei mediteraneene sau FODMAP au dovedit că dau rezultate bune și oricum știm că nu există o dietă bună la tot. Suntem foarte diferiți și asta este valabil și referitor la ceea ce mâncăm.
Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ. Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.
Dieta de 7 zile cu semințe de in - reguli, beneficii, contraindicații
23.02.2024