Diverticuloza și diverticulita: ce trebuie să știți
Nu de puține ori, diverticuloza și diverticulita sunt confundate, considerându-se că este vorba de una și aceeași afecțiune. În primul rând, confuzia este cauzată de denumirile asemănătoare, însă un alt motiv îl constituie și legătura care există între cele două boli. Mai precis, diverticuloza reprezintă prima formă de manifestare a bolii, iar dacă aceasta evoluează în sens nefavorabil, poate da naștere unei complicații, care este diverticulita.
24.07.2023
Timp estimat de citire:
7 minute, 43 secundeAmbele afecțiuni fac parte din categoria bolilor digestive și se manifestă la nivelul colonului, în special în cazul persoanelor trecute de 60 de ani.
O altă deosebire semnificativă între diverticuloză si diverticulită constă în modul de manifestare. Mai precis, majoritatea cazurilor de diverticuloză sunt asimptomatice, iar, dacă nu apar complicații, nu este nevoie nici de tratament, în timp ce diverticulita generează simptome care îi determină de cele mai multe ori pe pacienți să se adreseze unui medic.
Dacă dorești să afli mai multe informații despre diverticuloză și diverticulită, îți recomandăm să parcurgi până la final acest articol.
Totul despre diverticuloză
Diverticuloza constă în apariția unui număr mare de diverticuli în pereții colonului, adică a unor mici umflături asemănătoare unor săculeți, care ies din orificiile de mici dimensiuni din pereții intestinului gros. Deși acești diverticuli pot apărea pe întreg tractul digestiv, diverticuloza se manifestă la nivelul colonului, preponderent în zona inferioară a acestuia, unde se creează cel mai frecvent astfel de formațiuni.
Apariția diverticulozei este cauzată de presiunea crescută din interiorul colonului, care împinge țesutul ce căptușește pereții acestuia la interior, către stratul exterior. Acolo unde există puncte slabe sau mici orificii, stratul exterior se deformează, formându-se aceste mici umflături specifice diverticulozei.
Factorii de risc pentru diverticuloză
Există mai mulți factori de risc ce pot determina apariția acestei afecțiuni și care țin în principal de vârstă, dietă și stilul de viață.
- Înaintarea în vârstă – diverticuloza apare foarte rar la copii, adolescenți și tineri, riscul începând să crească odată cu depășirea vârstei de 40 de ani. Așa se face că aproximativ jumătate din persoanele care au împlinit 60 de ani suferă de această afecțiune, iar procentul este foarte aproape de 100%, dacă ne referim la persoanele trecute de 80 de ani.
- Dieta săracă în fibre – fibrele au un rol important în îmbunătățirea digestiei, iar o alimentație săracă în acești nutrienți poate duce la tulburări precum constipația. În acest caz, se creează presiune crescută asupra pereților colonului, ceea ce favorizează apariția diverticulozei.
- Sedentarismul – lipsa de mișcare are o serie de efecte negative asupra sănătății, inclusiv asupra sistemului digestiv. Persoanele sedentare se pot confrunta frecvent cu constipație, despre care am precizat deja că favorizează formarea diverticulilor.
- Obezitatea – alimentație nesănătoasă și sedentarismul pot duce la apariția obezității, care este un alt factor de risc asociat cu dieverticuloza. Mai, exact excesul ponderal exercită o presiune constantă asupra colonului, iar rezultatul este formarea diverticulilor.
Diverticuloza – semne și simptome
În multe cazuri, diverticuloza poate fi o boală asimptomatică, iar prezența diverticulilor în colon nu creează niciun fel de problemă. În astfel de situații, boala este descoperită de cele mai multe ori întâmplător, cu ocazia unor investigații de rutină sau cauzate de alte probleme. Este vorba de forme ușoare, care nu necesită nici tratament din moment ce nu ridică probleme de sănătate.
În schimb, formele mai severe se pot manifesta prin simptome specifice, dintre care disconfortul abdominal este cel mai comun. De asemenea, alte simptome pot fi balonarea, tulburările de tranzit intestinal și uneori prezența sângelui în scaun.
Metode de diagnostic
Cel mai ușor, diverticuloza poate fi depistată prin palparea abdomenului, în cadrul unui examen fizic. Prin această procedură, medicul poate depista prezența diverticulilor la nivelul colonului, evaluând totodată duritatea acestora și sensibilitatea abdomenului în zonele respective.
De asemenea, alte proceduri prin care prezența diverticulilor poate fi depistată cu ușurință sunt tomografia computerizată și colonoscopia. Așa cum am precizat, dacă boala este asimptomatică, cel mai adesea este depistată întâmplător, atunci când astfel de investigații sunt recomandate pentru alte probleme medicale.
Ce este diverticulita
Diverticulita reprezintă cea mai severă complicație a diverticulozei, și apare atunci când diverticulii din pereții colonului se infectează și devin inflamați. Cel mai adesea se întâmplă atunci când diverticulii – care sunt asemănători unor mici „buzunare” în partea interioară a pereților colonului – sunt blocați cu resturi de alimente sau cu materii fecale. Infectarea diverticulilor este cauzată de bacteriile care se acumulează astfel în aceste „buzunare”, iar inflamarea este o consecință a răspunsului imunitar al organismului.
Principalul factor de risc pentru apariția diverticulitei este prezența diverticulozei, dat fiind faptul că este vorba de o complicație a acesteia. Riscul de a dezvolta diverticulită este mai redus în cazul persoanelor cu forme ușoare și asimptomatice de diverticuloză, însă cele care resimt frecvent disconfort abdominal, balonare sau alte tulburări digestive sunt mai predispuse.
În rest, factorii de risc enumerați în capitolul anterior sunt valabili și în cazul diverticulitei.
Diverticulita – simptome specifice
Spre deosebire de diverticuloză, care se poate manifesta asimptomatic, diverticulita este însoțită întotdeauna de simptome care pot varia în intensitate în funcție de cât de puternică este inflamația. Principalele simptome prezente în cazul pacienților cu diverticulită pot fi următoarele:
- Dureri abdominale care se accentuează la mișcare și sunt prezente cu precădere în partea stângă a abdomenului interior;
- Prezența sângelui în scaun;
- Constipație;
- Diaree cu urme de mucus;
- Grețuri și vărsături;
- Tulburări de tranzit intestinal;
- Febră;
- Puls crescut;
- Lipsa apetitului;
- Stare generală alterată.
De asemenea, alte simptome care pot apărea constau în nevoia frecventă de a urina și dificultățile la urinare, dar fiind faptul că o parte din colon se află în proximitatea vezicii urinare, iar inflamația poate exercita presiune asupra acesteia.
Diagnosticarea diverticulitei
Stabilirea diagnosticului de diverticulită poate fi oarecum dificilă, dat fiind faptul că simptomele sunt foarte asemănătoare celor specifice cancerului de colon. De aceea, în astfel de situații se urmărește de excluderea unui astfel de diagnostic mult mai grav, scop în care sunt recomandate o serie de investigații.
Evident, primul pas este evaluarea pacientului și studierea istoricului medical, urmat de examenul fizic. După aceea, medicul poate solicita o serie de teste și investigații cum ar fi analizele de sânge, coprocultura, colonoscopia, radiografia intestinală sau tomografia computerizată.
Dacă există un diagnostic de diverticuloză stabilit anterior, medicului îi va fi mai ușor să stabilească și diagnosticul de diverticulită, însă astfel de investigații pot fi necesare pentru a exclude orice suspiciune cu privire la cancerul de colon.
Tratament diverticuloză și diverticulită
Odată apăruți, dieverticulii de pe colon nu dispar de la sine și nici nu pot fi făcuți să dispară cu ajutorul vreunui tratament. Singurul mod prin care pot fi îndepărtați este intervenția chirurgicală, însă dacă diverticulii nu creează probleme extrem de severe, un astfel de tratament nu își are rostul.
Tratamentul vizează în mod special diverticulita, dat fiind faptul că aceasta se manifestă prin simptome mai mult sau mai puțin severe și poate genera alte complicații.
În cele mai multe cazuri, tratamentul este medicamentos și se bazează în principal pe antibiotice. De asemenea, pentru ameliorarea simptomelor mai pot fi administrate laxative și antispastice.
Există și varianta tratamentului chirurgical, însă doar în cazurile cele mai grave, în care infecția este extinsă sau apar sângerări abundente. În astfel de situații se poate ajunge chiar și la extirparea unei porțiuni de colon, dacă infecția este una extinsă.
Revenind la formele ușoare ale celor două afecțiuni, o alimentație bogată în fibre poate duce la ameliorarea și dispariția simptomelor fără tratament medical.
Sfaturi preventive
Prevenirea acestor afecțiuni se bazează pe eliminarea cauzelor care pot genera presiune sporită la nivelul colonului, iar cel mai important aspect în acest sens îl constituie alimentația. Aceasta trebuie să includă alimente cu un conținut bogat de fibre, precum fructele și legumele, cerealele integrale, plantele leguminoase, nucile și semințele. Alături de acestea se recomandă și consumul de alimente care conțin probiotice, pentru menținerea echilibrului bacterian în tubul digestiv. Din această categorie, cele mai cunoscute alimente sunt iaurtul, chefirul, brânzeturile fermentate, borșul, murăturile și varza acră.
De asemenea, se recomandă și o bună hidratare pentru a preveni constipația, iar dacă în acest scop vei folosi și ceaiuri care îmbunătățesc digestia, cu atât mai bine.
Nu în ultimul rând, un stil de viață mai activ, menținerea indicelui de masă corporală la un nivel optim, renunțarea la fumat și diminuarea consumului de alcool sunt alți factori ce reduc riscul apariției diverticulozei, cu complicația sa asociată – dieverticulita.
Medic: „Aproape jumătate dintre cei cu prediabet vor avea diabet în 5 ani”
12.11.2024