E dovedit științific: dieta deficitară crește riscul de cancer
Este un lucru bine cunoscut faptul că alimentația are rol fundamental în menținerea sănătății sau, dimpotrivă, în apariția bolilor, atunci când este necorespunzătoare. Oamenii de știință au reușit de curând să înțeleagă cum anume favorizează dieta nesănătoasă dezvoltarea cancerului.
19.04.2024
Timp estimat de citire:
5 minute, 55 secundeAlimentația de proastă calitate este pusă în legătură cu multe afecțiuni. Printre acestea regăsim obezitatea, bolile de inimă, diabetul de tip 2, dar și cancerele, inclusiv cele de sân, uter și colon. Dacă în cazul asocierii cu afecțiunile cronice, precum bolile de inimă și diabetul de tip 2, lucrurile erau clare, știindu-se că faptul că riscul dezvoltării acestora sporește ca urmare a consumului ridicat de sodiu, grăsimi săturate și zahăr adăugat, corelația dietei cu cancerul era mai puțin clarificată.
Chiar dacă mai multe alimente au fost asociate cu creșterea sau scăderea riscului de cancer, până acum niciun studiu nu a demonstrat că vreo componentă a dietei cauzează sau protejează direct de cancer.
Un studiu al Universității Naționale din Singapore, recent publicat în revista Cell, vine să facă lumină în această chestiune. Cercetarea a scos la iveală un mecanism care ar putea ajuta la explicarea motivelor pentru care o dietă deficitară crește riscul de cancer.
În cadrul unor studii pe celule, cercetătorii au descoperit o substanță care poate inhiba genele care protejează împotriva cancerului. Aceasta se numește metilglioxalul și este produsă atunci când celulele descompun glucoza pentru a elibera energie. Oamenii de știință sugerează că o dietă de proastă calitate duce la niveluri mai ridicate de metilglioxal, crescând astfel probabilitatea apariției cancerului.
Gena cancerului de sân și metilglicoxalul
Metilglioxalul este un produs secundar al metabolismului glucozei, proteinelor și lipidelor. Este o moleculă mică reactivă ,care poate perturba funcția celulară, de aceea este descompusă de enzime în substanțe mai puțin dăunătoare. Cu toate acestea, dacă se produce prea mult metilglioxal, sugerează studiul, excesul poate apoi să afecteze ADN-ul.
Cercetătorii au investigat mai întâi efectul metilglioxalului la nivelul celulelor unor persoane care au moștenit o copie a unei gene mutante – BRCA2 – care crește riscul de cancer mamar și ovarian.
Aceștia au descoperit că metilglioxalul dezactiva temporar supresia tumorală exercitată de BRCA2, ceea ce ar putea crește probabilitatea de apariție a cancerului.
„Metylglyoxal declanșează distrugerea proteinelor codificate de BRCA2 (nr – proteine cu rol de reparare a ADN-ului), reducând nivelul acestora în celule. Acest efect este temporar, dar poate dura suficient de mult timp pentru a inhiba funcția de prevenire a tumorilor a BRCA2”, a explicat prof. Ashok Venkitaraman, autor corespondent, NUS Centre for Cancer Research, Universitatea Națională din Singapore, pentru Medical News Today.
Testele au relevat că metilglioxalul a deteriorat ADN-ul în celulele care aveau forma mutantă a genei BRCA2. Expunerea repetată la metilglioxal a crescut nivelul de deteriorare a ADN-ului.
„Descoperirile noastre recente arată că celulele unor astfel de persoane sunt deosebit de sensibile la efectele metilglicoxalului. Am descoperit că metilglioxalul inhibă funcția BRCA2 de prevenire a tumorilor, provocând în cele din urmă defecte în ADN-ul nostru care sunt semne de avertizare timpurie a dezvoltării cancerului”, a adăugat cercetătorul.
Efecte similare, observate și la cei fără mutații genetice
Studiul a arătat că și persoanele care nu au predispoziție genetică pentru dezvoltarea cancerului ar putea să se confrunte cu un risc oncologic mai mare, dacă prezintă niveluri ridicate de metilglioxal. Acest scenariu este frecvent observat la cei cu diabet sau prediabet, afecțiuni adesea legate de obezitate sau de obiceiuri alimentare și de stil de viață suboptimale.
Iată cum anume se întâmplă acest lucru, potrivit speciliștilor. Metilglioxalul produce un grup de compuși complecși cunoscuți sub numele de produși finali de glicație avansată (AGE), care se acumulează în organism și contribuie la diverse probleme de sănătate, inclusiv diabet și obezitate. Acești AGE au fost legați de creșterea stresului oxidativ și a inflamației, doi factori critici în dezvoltarea cancerului.
Nivelurile ridicate de metilglioxal sunt frecvente la persoanele cu prediabet și diabet și pot rezulta, de asemenea, din obezitate și dintr-o alimentație necorespunzătoare.
„Diabetul este o afecțiune în care organismul are probleme în a controla nivelul de zahăr din sânge (glucoză), astfel că persoanele cu prediabet/diabet au niveluri de glucoză mai mari decât cele normale. O parte din acest exces de glucoză este descompusă prin glicoliză, crescând la rândul său metilglioxalul. Pe de altă parte, se știe că dietele sărace, bogate în zahăr sau carbohidrați rafinați, determină creșterea nivelului de glucoză din sânge”, a precizat prof. Venkitaraman.
Concluziile, preliminare, însă doar deocamdată
Oamenii de știință subliniază că ar fi prematur să se dea sfaturi specifice pentru reducerea riscului de cancer pe baza rezultatelor lor, având în vedere că studiul a fost efectuat pe celule, nu pe pacienți. Ei cred însă că munca lor va influența definitiv gândirea despre gene și cancer.
„Lucrarea noastră revizuiește o teorie de lungă durată despre anumite gene care previn cancerul. Această teorie – numită paradigma «celor două lovituri» a lui Knudson – a fost formulată pentru prima dată în 1971 și propunea că aceste gene trebuie să fie inactivate permanent în celulele noastre, înainte de apariția cancerului (…) Cele mai recente descoperiri ale noastre arată că metilglioxalul poate inactiva temporar astfel de gene care previn cancerul, sugerând că episoadele repetate de dietă proastă sau de diabet necontrolat se pot «aduna» în timp pentru a crește riscul de cancer”, a afirmat prof. Ashok Venkitaraman.
O dovadă în plus că dieta influențează riscul de cancer
Chiar dacă are limitări inerente, cercetare ne oferă un motiv serios pentru a încerca să urmăm o dietă sănătoasă.
Dietele bogate în alimente procesate nesănătoase, carne roșie, zaharuri adăugate și cereale rafinate, cum este dieta occidentală tipică, pot duce la o creștere a metilglioxalului din cauza disfuncției metabolice. Prin urmare, cea mai bună modalitate de a reduce producția de metilglioxal și de a menține sănătatea metabolică, a microbiomului și sănătatea generală este de a avea o dietă echilibrată, bazată pe plante, bogată în fibre alimentare și compuși bioactivi, cu accent pe alimente integrale și minim procesate.
O dietă frecvent recomandată pentru îmbunătățirea sănătății este cea mediteraneeană. De altfel, un studiu recent a corelat această dietă cu niveluri mai scăzute de metilglioxal în sânge, ceea ce pare să ajute la menținerea sănătății rinichilor în rândul persoanelor cu diabet de tip 2 și boli coronariene.
În ce poziție e bine să iei medicamentele, pentru efecte rapide
24.10.2024