Endoscopie digestivă superioară – rol în depistarea și tratarea bolilor gastrointestinale
Esofagogastroduodenoscopia (EGD), cunoscută drept endoscopie digestivă superioară, este o procedură de diagnostic și terapeutică care permite medicilor să examineze partea superioară a tractului gastrointestinal. Acesta include esofagul, stomacul și prima parte a intestinului subțire (duodenul).
21.05.2024
Timp estimat de citire:
5 minute, 3 secundeAceastă procedură minim invazivă este neprețuită în detectarea, diagnosticarea și gestionarea diferitelor boli gastrointestinale, oferind beneficii semnificative față de alte metode de diagnosticare.
Cum se realizează o endoscopie digestivă superioară
O endoscopie digestivă superioară este o procedură care permite medicilor să examineze mucoasa esofagului, a stomacului și a duodenului. Aceasta se efectuează de obicei într-un spital sau în ambulatoriu și implică mai mulți pași-cheie.
- Pregătirea – Pacienții sunt instruiți să nu mănânce timp de 6-8 ore înainte de procedură pentru a avea stomacul gol. Acest lucru minimizează riscul de aspirație și oferă o vedere clară a tractului GI.
- Sedare – La sosire, pacienților li se administrează adesea un sedativ și, eventual, un spray anestezic local pentru gât. Acest lucru ajută la relaxarea pacientului și la reducerea disconfortului. Echipamentul de monitorizare este atașat pentru a urmări semnele vitale pe tot parcursul procedurii.
- Procedura – Pacientul se întinde pe partea stângă. Medicul introduce apoi un endoscop flexibil prin gură, avansându-l ușor pe esofag până în stomac și duoden. Endoscopul, echipat cu o cameră și lumină, transmite imagini de înaltă rezoluție către un monitor, permițând medicului să inspecteze suprafețele mucoasei. Astfel poate detecta anomalii precum inflamații, ulcere, tumori sau sângerări.
- Intervenții – Dacă este necesar, prin endoscop pot fi trecute instrumente mici pentru a efectua biopsii, a îndepărta polipi sau a trata locurile de sângerare. Aceste intervenții se pot face fără a face incizii externe.
- Post-procedură – După procedură, pacienții sunt monitorizați până când efectele sedării dispar. Aceștia pot prezenta un ușor disconfort la nivelul gâtului sau balonare, dar, de obicei, își pot relua activitățile normale în decurs de 24 de ore. Rezultatele și orice urmărire necesară sunt discutate după ce pacientul este complet treaz.
O endoscopie digestivă superioară este un instrument vital de diagnosticare și tratament, oferind o vizualizare detaliată a tractului digestiv superior cu un disconfort minim și un risc scăzut.
Detectarea bolilor gastrointestinale cu endoscopie digestivă superioară
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
BRGE este o afecțiune frecventă în care acidul gastric se întoarce frecvent în esofag, ceea ce duce la simptome precum arsuri la stomac și regurgitare. Pentru a evalua mucoasa esofagiană în vederea depistării leziunilor (esofagită), a esofagului Barrett (o afecțiune precanceroasă) și a altor complicații se face adesea o endoscopie digestivă superioară. Vizualizarea gradului de afectare ajută la adaptarea unor strategii de tratament adecvate.
Ulcerul peptic
Ulcerele peptice sunt răni deschise care se dezvoltă pe mucoasa stomacului, a părții superioare a intestinului subțire sau a esofagului. O endoscopie digestivă superioară permite vizualizarea directă a ulcerelor, permițând un diagnostic precis. De asemenea, facilitează recoltarea de biopsii pentru a determina prezența Helicobacter pylori, o cauză frecventă a ulcerelor, și pentru a exclude malignitatea.
Boala celiacă
Boala celiacă este o afecțiune autoimună declanșată de ingestia de gluten, care duce la afectarea intestinului subțire. O endoscopie digestivă superioară cu biopsie a mucoasei duodenale este esențială pentru diagnosticarea bolii celiace. Biopsia relevă modificări caracteristice, cum ar fi atrofia vilozităților, hiperplazia criptelor și creșterea limfocitelor intraepiteliale.
Cancerul esofagian și gastric
Depistarea precoce a cancerelor esofagian și gastric îmbunătățește semnificativ prognosticul. O endoscopie digestivă superioară este standardul de aur pentru diagnosticarea acestor tumori maligne. Aceasta permite vizualizarea directă a leziunilor suspecte, efectuarea unei biopsii pentru examen histopatologic și stadializarea bolii. Ecografia endoscopică (EUS), adesea combinată cu endoscopie digestivă superioară, oferă imagini detaliate care ajută la evaluarea profunzimii tumorii și a implicării structurilor adiacente.
Varice esofagiene
Pacienții cu ciroză hepatică sunt expuși riscului de a dezvolta varice esofagiene, care sunt vene mărite în esofag care pot sângera. O endoscopie digestivă superioară este principala metodă de diagnosticare a varicelor și de evaluare a mărimii acestora și a riscului de sângerare. Aceste informații sunt cruciale pentru implementarea măsurilor preventive.
Afecțiuni inflamatorii
Un rol vital în diagnosticarea afecțiunilor inflamatorii precum esofagita eozinofilică, gastrita și duodenita îl are intervenția de endoscopie digestivă superioară. Prin obținerea de biopsii, medicii pot identifica modele inflamatorii specifice, ceea ce duce la tratamente specifice.
Intervenții terapeutice cu endoscopie digestivă superioară
Rolul pe care îl are o endoscopie digestivă superioară nu se rezumă doar la diagnosticare, ci și la tratare.
- Una dintre cele mai importante utilizări terapeutice cu endoscopie digestivă superioară este gestionarea hemoragiilor digestive. Tehnici precum coagularea termică, terapia prin injectare și hemostaza mecanică pot controla eficient sângerarea din ulcere, varice și alte leziuni.
- Stricturile esofagiene, care pot rezulta din BRGE, radioterapie sau ingestia de substanțe caustice, pot cauza dificultăți semnificative de înghițire. Dilatarea prin endoscopie digestivă superioară poate ameliora aceste stricturi, îmbunătățind calitatea vieții pacienților.
- Polipii descoperiți cu endoscopie digestivă superioară pot fi îndepărtați cu ajutorul unor instrumente specializate trecute prin endoscop. În mod similar, corpurile străine din tubul digestiv superior pot fi recuperate, prevenind complicații precum perforația sau obstrucția.
- Pentru pacienții cu esofag Barrett, terapiile prin endoscopie digestivă superioară, cum ar fi ablația prin radiofrecvență (RFA) sau rezecția endoscopică a mucoasei (EMR), pot îndepărta sau distruge țesutul displastic. Astfel, reduc riscul de evoluție către cancer esofagian.
- În cazul pacienților care nu pot să se hrănească pe cale orală, o endoscopie digestivă superioară facilitează plasarea tuburilor de hrănire enterală, cum ar fi tuburile de gastrostomie endoscopică percutanată (PEG), asigurând un suport nutrițional adecvat.
Surse: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9844461/
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/endoscopy/about/pac-20395197
https://www.healthline.com/health/egd-esophagogastroduodenoscopy#preparation
Medic: „Aproape jumătate dintre cei cu prediabet vor avea diabet în 5 ani”
12.11.2024