Ficat gras: cauze, simptome și tratamente eficiente
Boli perfide, care acționează din umbră. În lumea medicală, există și astfel de afecțiuni care se încăpățânează să ne ascundă, în stadiile incipiente, orice semne. Printre acestea, se numără și ficatul gras, cunoscut și sub denumirea de steatoză hepatică.
22.04.2024
Timp estimat de citire:
8 minute, 29 secundeBoala ficatului gras se dezvoltă silențios, nu „strigă” după atenție, nu se face remarcată prin simptome. Cel puțin la început. De aceea, medicii o numesc și „boala tăcută”. Cu toate acestea, nu trebuie ignorată, de-a lungul timpului, poate conduce la consecințe grave, chiar fatale.
Ficat gras – cauze și factori de risc
Ficatul gras este o afecțiune în care excesul de grăsime se acumulează în celulele hepatice. Poate fi cauzată de mai mulți factori, inclusiv consumul excesiv de alcool, obezitatea, diabetul, nivelurile ridicate de colesterol sau trigliceride în sânge, precum și unele medicamente.
Pentru că, la început, ficatul gras își maschează bine prezența în spatele unui voal de aparentă normalitate, perturbată doar din când și când de o senzație ușoară de oboseală sau disconfort în partea superioară a abdomenului, multe persoane nu sunt conștiente că au ficat gras până când nu sunt diagnosticate în timpul unui examen medical de rutină sau în timpul evaluării altor probleme de sănătate. Iar asta face dificilă identificarea și gestionarea afecțiunii în stadiile incipiente.
Riscurile sunt însă mari, în unele cazuri, ficatul gras poate progresa și poate duce la complicații grave, cum ar fi hepatita grasă non-alcoolică (NAFLD), ciroza hepatică sau cancerul hepatic.
Ficatul gras poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă sau sex, dar există anumite grupuri de persoane care sunt mai susceptibile să dezvolte această afecțiune:
- Oamenii obezi sau supraponderali
- Persoanele cu diabet de tip 2
- Persoanele cu niveluri ridicate de grăsimi în sânge
- Persoane care consumă excesiv alcool
- Persoanele cu rezistență la insulină
Ficat gras – manifestări clinice
Manifestările clinice ale ficatului gras pot varia în funcție de stadiul bolii și de alți factori individuali, precum prezența altor afecțiuni de sănătate.
În fazele incipiente, boala poate să nu prezinte simptome evidente, semne discrete, precum ușoara oboseală și disconfortul abdominal, putând fi singurele manifestări. Însă, în cazurile mai avansate, când ficatul gras evoluează spre hepatita grasă non-alcoolică (NAFLD) sau ciroză hepatică, pot apărea manifestări clinice mai evidente.
- Oboseală
- Disconfort abdominal
- Greutate în zona abdominală
- Greață și vărsături
- Icter (în cazuri rare, când ficatul gras progresează către hepatită sau ciroză, pot apărea semne de icter, precum colorația galbenă a pielii și a globilor oculari)
Diagnosticul de ficat gras
Diagnosticul de ficat gras implică adesea o combinație de istoric medical detaliat, examen fizic și teste de laborator. Medicul poate întreba pacientul despre simptome, istoricul medical personal și familial, obiceiurile alimentare și de consum de alcool, precum și despre utilizarea medicamentelor.
Examenul fizic poate implica palparea abdomenului pentru a evalua dimensiunea și textura ficatului.
Pentru a confirma diagnosticul de ficat gras și pentru a evalua gradul de afectare hepatică, medicul poate recomanda teste de sânge pentru a măsura enzimele hepatice și pentru a verifica nivelurile de grăsimi și zahăr din sânge.
De asemenea, ecografia abdominală poate fi folosită pentru a vizualiza ficatul și pentru a detecta acumularea de grăsime în acesta.
În unele cazuri, medicul poate recomanda și alte investigații, cum ar fi biopsia hepatică sau scanările imagistice avansate, pentru a evalua mai bine gradul de afectare hepatică și pentru a exclude alte condiții medicale care pot prezenta simptome similare.
Ficat gras – opțiuni de tratament
Opțiunile de tratament pentru ficatul gras pot varia în funcție de severitatea bolii și de factorii individuali ai pacientului.
În general, managementul ficatului gras implică adesea modificări ale stilului de viață și controlul factorilor de risc, cum ar fi pierderea în greutate, adoptarea unei diete sănătoase și exercițiile fizice regulate.
În cazurile mai severe sau în cazul în care ficatul gras a progresat către hepatită grasă non-alcoolică sau ciroză hepatică, medicul poate recomanda tratamente suplimentare.
În general, principalele recomandări cuprind:
Modificări ale stilului de viață
Acestea se referă la pierderea în greutate, adoptarea unei diete sănătoase, bogată în fructe, legume și cereale integrale și limitarea consumului de zahăr și grăsimi saturate. Exercițiile fizice pot ajuta de asemenea.
Supravegherea medicală
Este important ca pacienții cu ficat gras să fie supravegheați de către un medic și să efectueze teste de sânge regulate pentru a monitoriza funcția hepatică și pentru a evalua progresia bolii.
Medicație
În unele cazuri, medicul poate recomanda medicamente pentru a trata afecțiunile asociate, cum ar fi diabetul sau nivelurile crescute de colesterol și trigliceride.
Intervenție chirurgicală
În cazurile rare și severe de ficat gras, în care boala a progresat către ciroză hepatică avansată sau cancer hepatic, poate fi necesară intervenția chirurgicală, cum ar fi transplantul de ficat.
Ficat gras – complicații și riscuri
Ficatul gras poate duce la o serie de complicații și riscuri pentru sănătate pe termen lung, în special în cazurile în care boala progresează sau este lăsată netratată.
Printre acestea se numără:
- Hepatita grasă non-alcoolică (NAFLD): Este o afecțiune în care inflamația și deteriorarea celulelor hepatice devin mai pronunțate. Ea poate crește riscul de ciroză hepatică și cancer hepatic.
- Ciroza hepatică: Este o afecțiune în care țesutul hepatic sănătos este înlocuit treptat cu țesut cicatricial. Ciroza hepatică poate duce la insuficiență hepatică și alte complicații grave de sănătate.
- Cancer hepatic
- Boli cardiovasculare: Ficatul gras este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, cum ar fi boala coronariană, accidentul vascular cerebral și hipertensiunea arterială.
- Complicații metabolice: Ficatul gras poate fi asociat cu tulburări metabolice, cum ar fi rezistența la insulină, diabetul de tip 2 și niveluri crescute de colesterol și trigliceride în sânge.
- Complicații renale: Unele studii au sugerat o legătură între ficatul gras și riscul crescut de boli renale, cum ar fi boala renală cronică.
Riscurile ficatului gras în cazul copiilor
Una dintre cauzele principale ale ficatului gras non-alcoolic, obezitatea a devenit o problemă medicală gravă în multe țări. Și, mai grav, în ultimele decenii, obezitatea la copii a devenit tot mai răspândită, reflectând stilul de viață al tinerei generații pentru care sedentarismul și consumul de alimente nesănătoase sunt tot mai frecvente.
Astfel, nu e de mirare că în ultimii ani, în țările cu o dietă bogată în alimente procesate și bogate în calorii, au fost raportate tot mai multe cazuri de ficat gras la copii și adolescenți.
Această tendință preocupantă pune în pericol sănătatea tinerilor și transformă boala ficat gras într-o problemă ce necesită o atentă monitorizare. De aceea, este important ca eforturile să se concentreze pe promovarea unui stil de viață sănătos încă de la o vârstă fragedă, care să includă o dietă echilibrată și exerciții fizice, pentru a preveni și gestiona această afecțiune în rândul copiilor.
Ficatul gras. Sfaturi pentru prevenție
Pentru prevenirea ficatului gras și reducerea riscului de complicații asociate, următoarele sfaturi sunt recomandate:
- Mențineți o greutate sănătoasă! Pierderea în greutate poate reduce riscul de ficat gras și de alte afecțiuni asociate, cum ar fi diabetul și bolile cardiovasculare.
- Fiți activi fizic! Faceți exerciții fizice regulat, cum ar fi mersul pe jos, alergarea, înotul sau ciclismul, cel puțin 30 min pe zi, cel puțin 5 zile pe săptămână. Activitatea fizică ajută la reducerea grăsimii din ficat și la îmbunătățirea sănătății generale.
- Monitorizarea medicală regulată. Discutați cu medicul dumneavoastră despre teste de sânge pentru a evalua funcția hepatică.
- Evitați medicamentele și substanțele hepatotoxice! Dincolo de tratamentul necesar pentru alte afecțiuni, administrat cu recomandare medicală, evitați utilizarea excesivă a medicamentelor comune, disponibile fără rețetă, precum paracetamolul, ibuprofenul, aspirina etc.
- Gestionarea condițiilor medicale: Dacă aveți condiții medicale preexistente, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială sau nivelurile crescute de colesterol, asigurați-vă că sunt gestionate corespunzător pentru a reduce riscul de complicații asociate ficatului gras.
- Adoptați un stil de viață sănătos: Evitați consumul excesiv de alcool și renunțați la fumat! Consumați o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe. Limitați consumul de zahăr, grăsimi și alimente procesate.
Alimente de evitat
Lista alimentelor și băuturilor de evitat sau de consumat cu moderație cuprinde:
Alcool
Alimente procesate și bogate în zahăr:
- băuturile răcoritoare
- dulciurile
- produsele de patiserie
- prăjiturile
Grăsimi saturate și trans:
- carnea grasă
- produsele lactate integrale
- fast-food-ul
- produsele prăjite.
Săruri și conservanți:
- alimente procesate
- conserve
- mâncăruri la plic
Băuturi îndulcite cu zahăr:
- sucurile de fructe
- băuturile răcoritoare
Alimente recomandate
Fructe și legume proaspete, bogate în antioxidanți, vitamine și fibre:
- mere
- portocale
- banane
- afine
- kiwi
- broccoli
- morcovi
- spanac
- ardei gras
- conopidă
- dovlecel
Cereale integrale precum ovăzul, quinoa și orezul brun
Proteine slabe:
- pește slab
- pui și curcan (fără piele)
- leguminoase (fasole, linte, năut, mazăre)
Grăsimi sănătoase:
- uleiurile vegetale nesaturate (ulei de măsline, rapiță, cocos, floarea-soarelui)
- avocado
- nuci
- semințe (in, chia, dovleac, susan)
Iaurt și alte produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi:
- iaurt
- brânză cottage
- lapte degresat
Ceai verde
Apă
Surse:
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/nonalcoholic-fatty-liver-disease
Medic: „Aproape jumătate dintre cei cu prediabet vor avea diabet în 5 ani”
12.11.2024