Guma de mestecat, sănătoasă sau nu?

Timp estimat de citire:

3 minute, 39 secunde

Guma de mestecat nu este un produs modern, așa cum s-ar crede. În forme destul de diferite de cele din prezent, ea a existat și în trecut: grecii antici mestecau rășina arborelui de mastic, mayasii, seva arborelui Sapodilla. În 1848, în SUA, a fost fabricată și vândută prima gumă comercială și în 1869 ea a fost patentată. Guma Wrigly apare în 1914, având cele două arome și astăzi populare, de mentă și de fructe. În Primul Război Mondial, soldații au fost încurajați să mestece gumă, despre care se considera a fi un factor care eliberează de stres. Ulterior, la gumă s-a adăugat cofeină, iar utilizarea ei a fost considerată, pe bună dreptate, o soluție de igienizare a cavitații bucale atunci când spălatul pe dinți nu este posibil.

Studii moderne au arătat că mestecatul este un act fiziologic care, într-adevăr, crește puterea de concentrare și relaxează. Poate de aceea suntem tentați să ronțăim câte ceva în timpul zilei. Guma este din acest punct de vedere o soluție mai bună decât alte produse “de ronțăit”(chipsuri, snacksuri). Un studiu german din 2009 a dovedit că școlarii care mestecau gumă au avut performanțe mai bune la matematică decât colegii lor. încurajator, nu?!

Guma de mestecat, compoziție

Inițial, guma s-a fabricat exact din seva arborelui pe care o mestecau și mayasii. Produsul purta numele de chicle. Au existat și variante cu ceară de albine și/sau parafină. După Al Doilea Război Mondial s-a început fabricarea gumei din latex artificial, la care s-au adăugat aditivi care să permită păstrarea aromei pe timp mai îndelungat și să prevină creșterea sau scăderea consistenței  produsului în decursul timpului petrecut în cavitatea bucală. Un element de baza al compoziției este substanța care îi conferă gustul dulce. Gumele mai vechi și din ce în ce mai puține din cele moderne sunt îndulcite cu zahăr. Acest aspect ridică probleme, pentru că menținerea zahărului în contact cu dinții are efect cariogen. De aceea tot mai multe gume sunt îndulcite cu polialcooli, substanțe cu gust dulce, dar care nu au acțiune cariogena. Dintre toți polialcooli, xilitolul s-a bucurat de cel mai mare succes, pentru că are, în plus față de alți compuși similari, o activitate anticariogena suplimentară, prin inhibarea dezvoltării florei de fermentație care descompune în mod obișnuit zaharidele ajunse în cavitatea bucală prin alimente. Astfel este împiedicată formarea de acizi agresivi de către germenii din placă bacteriană și, implicit, atacul exercitat de pH-ul redus asupra smalțului.

Mesteci gumă și previi cariile

Numeroase studii făcute pe subiecți de diferite vârste au dovedit-o, și nu a fost vorba de studii finanțate de companiile producătoare… Orice gumă de mestecat stimulează mecanismele naturale de autocuratare a dinților, prin creșterea salivației și a frecării mucoasei jugale și limbii de suprafețele dentare. În plus, gumele cu xilitol aduc beneficiile acestui compus. În gume se mai pot adăuga substanțe cu pH alcalin, care contribuie și la scăderea pH-ului bucal, fluor, a cărui acțiune stomatologică pozitivă este binecunoscută, calciu etc. Îndeosebi folosirea gumei între mese, mai ales dacă periajul nu este la îndemână, reprezintă un obicei pozitiv, care trebuie încurajat.

Câteva studii noi au dovedit eficiența folosirii gumei în cazul subiecților care doresc să scadă în greutate. Se pare că mestecatul nu are efecte negative, ci asigură o îndepărtare temporară a senzației de foame și o amânare a momentului în care se vor ingera alimente.

Așadar, fără a face excese, guma de mestecat este o plăcere permisă, fie că vă place gustul de mentă, cel de scorțișoară sau cel de tutti frutti.