Hormonul foamei și memoria. Influențe neașteptate

Timp estimat de citire:

2 minute, 5 secunde

Organismul oamenilor ca și al altor animale secretă grelină la nivelul stomacului. Acest hormon peptidic participă la reglarea metabolismului, având rolul de a semnala senzația de foame. Până de curând, nu se știa cu exactitate cum funcționează întregul proces. Pentru a elucida mecanismele din spatele acestuia, oamenii de știință au pus la cale un experiment, pe cobai. Prin metode specifice de laborator, ei au întrerupt legătura dintre grelină și nervul vag, iar apoi au urmărit efectele asupra comportamentelor alimentare și cognitive. Nervul vag este cel care transmite creierului semnalele de la nivelul sistemului digestiv.

Rezultate cel puțin interesante

După această modificare, cobaii nu au început să mănânce mai mult, așa cum se așteptau cercetătorii, ci au început să mănânce mult mai des. Cercetătorii sunt de părere că frecvența crescută a meselor s-ar datora afectării memoriei și anume a memoriei episodice.

„Animalele au avut probleme legate de un anume tip de memorie, numită memoria episodică. Aceasta este cea care ne ajută să ne amintim prima zi de școală sau ce am mâncat ieri la micul dejun”, a comentat Elizahbeth Davis, unul dintre autorii studiului.

Practic, s-a observat că blocarea legăturii dintre hormonul foamei și nervul vag i-a făcut pe cobai să uite că au mâncat. Aceștia își aminteau de unde trebuie să ia mâncare, însă păreau să nu țină minte faptul că au avut parte de masă ceva mai devreme. Totodată, s-a constatat că în cazul acestor cobai era afectat procesul de reglare a glicemiei și că stomacul lor se golea mult mai încet. Pe scurt, experimentul a arătat că, în lipsa semnalelor de foame transmise de grelină, rozătoarele au mâncat de mult mai multe ori și au luat semnificativ în greutate.

Oamenii de știință încearcă să afle mai multe despre modul în care grelina își transmite semnalele prin intermediul nervului vag. Ei speră că descoperirile lor vor ajuta la dezvoltarea unor tratamente noi pentru bolile asociate sindromului metabolic, așa ca obezitatea sau diabetului, precum și pentru epilepsie și boala Alzheimer.

Rezultatele au fost publicate în revista Current Biology.

Sursa: www.sciencedaily.com