29.06.2020
Timp estimat de citire:
3 minute, 5 secundeTe bate gândul să te apuci de yoga, dar o nehotărâre pitită într-un colț al minții te ține în loc? Îți venim în ajutor cu un mic imbold, sub forma unei sinteze a celor mai importante efecte pe care această veche și atât de discutată disciplină în ultima vreme le are asupra organismului.
Deși este una dintre cele mai blânde forme de activitate fizică – dinamica este ultimul termen cu care ai putea-o caracteriza –, yoga este destul de solicitantă. În timpul unei ședințe de yoga, indiferent de multele sale variante de antrenament, corpul este pus serios la treabă. De fapt, fiecare părticică a corpului, inclusiv creierul lucrează mai intens, astfel că practicarea disciplinei ajunge chiar să ne transforme în versiuni mult mai bune. Desigur, în timp. Iată, pe scurt, prin ce anume ne ajută:
Înlănțuirea diferitelor mișcări de yoga contribuie la îmbunătățirea memoriei și a capacității de concentrare. Deosebit de benefice în acest sens sunt posturile inversate, așa ca Sarvangasana (postura lumânării) sau Halasana (postura plugului). Acestea aduc mai mult sânge la nivelul capului, sporind oxigenarea creierului, ceea ce favorizează optimizarea funcționării lui.
Anumite asane se dovedesc a fi de un real suport sistemului imunitar. În această categorie intră Bhujangasana, adică postura cobrei. Specialiștii spun că menținerea acestei posturi stimulează glandele suprarenale, implicate prin procese complexe în apărarea imună. E menționată, din nou, și Sarvangasana (postura lumânării), care ar stimula secreția hormonilor tiroidieni, ce gestionează multiple procese metabolice, printre care termogeneza și consumul de calorii.
Pe parcursul unei sesiuni de yoga, inspirațiile și expirațiile devin din ce în ce mai regulate. Respirăm mai bine și mai profund decât de obicei. În viața de zi cu zi, acest gest vital este adesea efectuat mecanic și superficial. În timp, practicarea exercițiilor yoga va conduce la creșterea volumului pulmonar și a capacității respiratorii. De asemenea, ne va învăța să ne prelungim expirația, pentru a elimina mai bine dioxidul de carbon rezidual din organism. Nu în ultimul rând, respirația profundă contribuie la eliberarea stresului și la calmarea tensiunilor nervoase. Practic, prin mișcările sale mai ample, diafragma, mușchiul respirator, masează plexul solar, locul unde iau naștere emoțiile, considerat a fi centrul forței vitale.
Yoga este o modalitate excelentă pentru a consolida și defini frumos musculatura. Veerabhadrasana (postura războinicului), de exemplu, în care ai piciorul din față îndoit la 90°, iar celălalt în extensie în spate, crește atât rezistența mușchilor coapsei, în special a cvadricepsului, cât și flexibilitatea articulației șoldurilor. De fapt, majoritatea exercițiilor yoga, chiar și cele de întindere, solicită intens mușchii, promovând întărirea și conturarea acestora.
Menținerea asanelor necesită atât rezistență, cât și flexibilitate, ceea ce conduce la îmbunătățirea echilibrului. Abilitatea de a-ți ține echilibrul se dovedește extrem de util în viața de zi cu zi, întrucât te poate scuti de o mulțime de traumatisme: recăpătarea rapidă a echilibrului, atunci când te împiedici sau aluneci, va opri sau, cel puțin, va atenua căderea.
Respirând și expirând profund, oxigenăm mai bine întregul organism, inclusiv țesutul osos. Oasele noastre sunt traversate de o rețea fină de vase sangvine, iar prin îmbunătățirea circulației la nivelul acestora, îmbunătățim oxigenarea țesutului osos, deci și ca calitatea acestuia.
Data publicarii: 29.06.2020Data ultimei actualizari: 30.06.2020
18.09.2023