Noi cercetări arată că excesul alimentar nu este cauza principală a obezității

Timp estimat de citire:

2 minute, 20 secunde

Perspectiva pune la îndoială modelul echilibrului energetic care afirmă că excesul de greutate apare când indivizii consumă mai multă energie decât cheltuiesc. Potrivit autorilor, “conceptualizarea obezității ca o disfuncție a echilibrului energetic reafirmă un principiu al fizicii, fără a lua în considerare mecanismele biologice care stau la baza creșterii în greutate”. Autorii sunt în favoarea modelului “carbohidrați-insulină”, care explică obezitatea ca afecțiune metabolică cauzată în primul rând de tipul alimentelor care se consumă. Acest model face o afirmație îndrăzneață: alimentația excesivă nu cauzează îngrășarea, ci procesul de îngrășare însuși este o cauză a consumului excesiv de alimente.

Potrivit articolului, obezitatea este cauzată de tiparele dietei moderne, caracterizate de consumul în exces al alimentelor cu o încărcătură glicemică ridicată: în special carbohidrați procesați, care se digeră rapid. Aceste alimente cauzează răspunsuri hormonale care ne schimbă metabolismul în mod fundamental, susținând acumularea de grăsime, câștigul ponderal și obezitatea.

Când consumăm carbohidrați procesați, organismul mărește secreția de insulină și suprimă secreția de glucagon. Acest lucru semnalizează celulelor grase să depoziteze mai multe calorii, lăsând puține calorii disponibile pentru a alimenta cu energie mușchii și alte țesuturi active metabolic. Creierul percepe atunci că organismul nu primește suficientă energie și declanșează semnalele de foame. În plus, metabolismul tinde să încetinească, încercând să-și conserve energia. Astfel, senzația de foame este resimțită constant chiar dacă individul continuă să acumuleze grăsime în exces.

Pentru a înțelege epidemia de obezitate, trebuie să luăm în considerare nu doar cât de mult mâncăm, ci și cum alimentele pe care le mâncăm afectează hormonii și metabolismul. Plecând de la premiza că toate caloriile sunt la fel pentru organism, modelului echilibrului energetic îi lipsesc piese de bază.

Adoptarea modelului “carbohidrați-insulină” în defavoarea modelului echilibrului energetic are implicații radicale în managementul greutății și în tratamentul obezității. Autorii admit că sunt necesare mai multe cercetări pentru a avea o concluzie clară asupra celor două modele și, de ce nu, pentru a genera modele noi.

Referințe: Ludwig DS, Aronne LJ, Astrup A, de Cabo R, Cantley LC, Friedman MI, Heymsfield SB, Johnson JD, King JC and Kruass RM, et al. The carbohydrate-insulin model: a physiological perspective on the obesity pandemic. Am J Clin Nutr, nqab270, https://doi.org/10.1093/ajcn/nqab270.