Obezitatea poate cauza probleme neurologice – Vezi ce spune specialistul
Dintre numeroasele efecte negative asupra sănătății pe care le are obezitatea pot face parte și tulburările neurologice. Acestea pot fi variate și deosebit de grave. Am discutat cu un specialist despre ele și despre ce putem face pentru a ne proteja.
15.10.2020
Timp estimat de citire:
3 minute, 37 secundeDr. Ana-Maria Vlădilă este medic specialist neurolog, în cadrul clinicii Neuroaxis din București. Iată răspunsurile ei la câteva întrebări importante despre legătura dintre kilogramele în plus și sănătatea neurologică.
Slab sau Gras: Care sunt cele mai frecvente probleme neurologice care afectează persoanele supraponderale sau obeze?
Dr. Ana-Maria Vlădilă: Afecțiunile neurologice secundare obezității sunt multiple. Cel mai important este impactul obezității asupra profilului metabolic al persoanei respective, aceasta având un risc crescut pentru evenimente vasculare cerebrale pe tot parcursul vieții. Persoanele cu obezitate asociază în evoluție factori de risc vascular – toleranță alterată la glucoză și diabet zaharat, hipertensiune arterială, modificări ale profilului lipidic (dislipidemie) sau sindrom de apnee în somn. Odată cu apariția evenimentelor vasculare cerebrale – leziuni ischemice sau hemoragice, vorbim de cele mai multe ori despre deficite neurologice reziduale, un risc mai mare pentru tulburare cognitivă și invaliditate.
Alte complicații sunt cele legate de apariția tulburărilor de statică și patologiei degenerative a coloanei vertebrale, afectării prin compresie/mecanism metabolic a nervilor periferici, manifestate prin tulburări de sensibilitate sau deficite motorii, durere – uneori cronică și dificil de gestionat.
Care sunt semnalele de alarmă?
Creșterea circumferinței abdominale (>88 cm pentru femei, respectiv >102 cm pentru bărbați), a indicelui de masă corporală >30 kg/m2 și asocierea celorlalți factori de risc vascular deja menționați sunt semnale de alarmă. Acest cumul de factori va determina rigidizarea pereților arterelor și depunerea accelerată de colesterol la nivelul acestora, crescând riscul de apariție a evenimentelor ischemice – accident vascular cerebral sau infarct miocardic și a complicațiilor cronice – stenoze arteriale.
Care este impactul obezității asupra creierului? Ce legătură există între bolile neurodegenerative și kilogramele în plus?
Creierul uman poate fi considerat un circuit complex de neuroni interconectați în rețele și celule-suport ale acestora; neurodegenerarea se referă la pierderea funcției și viabilității neuronale și este umbrela mai multor boli – demențe, patologii ale mișcării (Parkinson, Huntington, s.a).
Legătura dintre obezitate și neurodegenerare este multifactorială și, la momentul actual, incomplet elucidată; obezitatea induce un status proinflamator cronic în organism care la nivel cerebral întreține disfuncția celulelor-suport ale neuronilor și determină scăderea capacității de eliminare a compușilor rezultați în urma metabolismului celular. În timp, aceștia se vor acumula sub forma unor agregate de proteine cu structură modificată și vor determina disfuncție și în final moarte neuronală, traduse clinic prin tulburări de memorie, atenție, limbaj, scăderea capacității de învățare și dificultăți în ajustare a comportamentului la situații noi din mediul înconjurător sau dificultăți în executarea unor programe motorii învățate, cu evoluție progresivă și invalidantă.
Un al doilea mecanism ar fi scăderea suplimentară a rezervei neuronale prin leziuni ireversibile de tipul accidentelor vasculare, mai fre
cvente la persoanele obeze.
Există alimente cu rol protectiv pentru sistemul nervos?
Nu există alimente perfecte, dar cele bogate în vitamine, minerale și antioxidanți sunt considerate a avea un rol protectiv; cel mai mare conținut al acestora se regăsește în fructe și legume proaspete; de asemenea, nucile, ciocolata neagră, ceaiul verde, cafeaua și grăsimile mononesaturate au efect benefic.
Ne putem proteja creierul printr-o dietă anume?
Dieta mediteraneeană este recomandarea actuală a ghidurilor internaționale atât pentru prevenția primară a evenimentelor ischemice (AVC, infarct miocardic), cât și pentru scăderea riscului de recurență al acestora, mai ales la persoanele cu factori de risc vascular.
Aceasta are la bază un consum zilnic de fructe și legume proaspete, nuci, semințe, alune, cereale integrale, ulei de măsline ca sursă pentru grăsimi mononesaturate și săptămânal de pește proaspăt și ouă, în detrimentul alimentelor hiperprocesate, bogate în glucide, grăsimi saturate și cărnii roșii.
Medic: „Aproape jumătate dintre cei cu prediabet vor avea diabet în 5 ani”
12.11.2024