Ocluzie intestinala – cauze, simptome, tratament, complicații asociate
Ocluzia intestinală este o problemă digestivă gravă ce constă în blocarea totală sau parțială a tranzitului intestinal, adică a parcursului firesc pe care îl urmează alimentele în tubul digestiv după ce sunt digerate în stomac. De aici ajung în intestinul subțire unde continuă procesul de digestie, fiind împinse treptat spre intestinul gros, pentru ca în final resturile să fie eliminate pe cale naturală. Ocluzia intestinală se produce când pe acest traseu apare un blocaj sau atunci când mușchii netezi din pereții intestinelor nu mai funcționează normal astfel încât să asigure peristaltismul intestinal, mai exact contracțiile care să determine deplasarea alimentelor în intestine.
10.04.2024
Timp estimat de citire:
7 minute, 45 secundeOricare ar fi mecanismul de producere, ocluzia intestinală este considerată o urgență medicală și de aceea am decis să-i acordăm și noi importanța cuvenită, prin acest material. Din cuprinsul său vei putea afla de câte tipuri este ocluzia intestinală care sunt cauzele si simptomele, cum se diagnostichează, ce tratamente sunt recomandate și ce complicații pot apărea dacă se întârzie tratamentul.
Tipuri de ocluzie intestinală
Există mai multe criterii în funcție de care ocluzia intestinală poate fi clasificată, cel mai adesea făcându-se referire la mecanismul care a produs blocajul în tractul digestiv. Conform acestui criteriu, ocluzia intestinală poate fi mecanică – atunci când intestinul este obturat de un obstacol ce blochează tranzitul intestinal – sau funcțională – atunci când mușchii intestinali sunt paralizați sau au spasme.
În funcție de modul în care evoluează, ocluzia intestinală poate fi acută, subcronică sau cronică, iar după zona de localizare putem vorbi de ocluzie intestinală înaltă sau joasă. O altă clasificare se face în funcție de gradul de obturare a lumenului intestinal (spațiul din interiorul intestinelor) iar conform acestui criteriu ocluzia intestinală poate fi completă sau parțială.
Factori care cauzează ocluzia intestinală
Ocluzia intestinală poate fi generată de o serie de factori, iar dacă am face o clasificare a cauzelor în funcție de frecvență, pe primul loc s-ar clasa detașat aderențele, urmate de hernia strangulată și de neoplasm, care este o creștere anormală a țesutului, de natură benignă sau malignă. Aderențele sunt benzi de țesut fibros care se formează la nivelul intestinelor sub influența unor factori precum inflamațiile puternice sau intervențiile chirurgicale. În ceea ce privește hernia strangulată, aceasta se produce când o parte a intestinului trece printr-un punct slab al musculaturii abdominale, ceea ce duce la blocarea sau îngreunarea tranzitului intestinal.
Ocluzia intestinală mecanică mai poate fi cauzată de ingerarea unor obiecte care ajung să blocheze intestinul, de răsucirea intestinului în jurul propriului ax, de formarea unui fecalom în intestinul gros și de afecțiuni precum cancerul de colon sau cancerul ovarian, diverticulita, bolile intestinale inflamatorii.
De cealaltă parte, ocluzia intestinală funcțională este în general un efect secundar al altor probleme de sănătate care afectează funcționarea mușchilor din pereții intestinelor. Traumatismele cranio-medulare, infarctul miocardic, peritonita, scleroza multiplă, diabetul, maladia Parkinson, sunt câteva din bolile care pot provoca ocluzia intestinală funcțională.
Cum se manifestă ocluzia intestinală
Ocluzia intestinală nu este o problemă de sănătate care să poată trece neobservată, generând o serie de simptome care pot să difere ca formă de manifestare și intensitate în funcție de localizare și gradul de afectare a tranzitului intestinal.
Un simptom caracteristic tuturor formelor de ocluzie intestinală este durerea abdominală intensă, însoțită de grețuri și vărsături. În formele severe, vărsăturile pot conține și secreție biliară sau chiar materie fecală, ce se acumulează în tractul digestiv în condițiile în care nu mai pot fi eliminate pe cale naturală. Pentru că tot am amintit acest fapt, la tabloul simptomatic se adaugă și constipația.
Balonarea este un alt simptom asociat cu ocluzia intestinală, datorat faptului că nu pot fi eliminate nici gazele care se acumulează în tractul, digestiv iar abdomenul umflat poate fi dureros la palpare.
Pierderea poftei de mâncare, oboseala, starea de slăbiciune constituie la rândul lor manifestări comune în cazul pacienților cu ocluzie intestinală.
Metode de diagnostic pentru ocluzia intestinală
Așa cum spuneam, ocluzia intestinală este o urgență medicală, astfel că pacienții care manifestă simptomele descrise mai sus trebuie să ajungă fără întârziere la medic.
După ce se va pune la curent cu simptomele și istoricul medical al pacientului, medicul va proceda la examinarea fizică a acestuia, pălpând abdomenul și ascultând zgomotele intestinale care pot oferi indicii prețioase pentru stabilirea diagnosticului de ocluzie intestinală.
Pacientului i se recoltează și probe de sânge care vor fi analizate în laborator pentru a depista posibilele semne de infecție și inflamație precum și pentru a măsura nivelul electroliților.
De asemenea, pentru vizualizarea interiorului cavității abdominale se apelează la investigații imagistice, precum radiografia abdominală cu substanță de contrast, tomografia computerizată și ultrasonografia. În protocolul de diagnostic pentru ocluzia intestinală mai pot fi incluse endoscopia digestivă superioară sau colonoscopia.
Cum se tratează ocluzia intestinală
Chiar și pacienții cu forme ușoare de ocluzie intestinală necesită câteva zile de spitalizare la începutul tratamentului, dat fiind faptul că este vorba de o urgență, iar evoluția acestora trebuie monitorizată îndeaproape.
În ceea ce privește tratamentul, există mai multe opțiuni terapeutice care se aleg în funcție de caracteristicile fiecărui caz în parte. O primă măsură aplicată în orice situație este oprirea alimentației, pacientul urmând să fie hrănit și hidratat intravenos cu soluții perfuzabile. Ocluzia intestinală parțială necesită de obicei doar repaus digestiv și administrarea de perfuzii pentru menținerea unui nivel optim de hidratare.
De asemenea, pentru eliminarea gazelor și prevenirea vărsăturilor se montează un tub nazogastric iar în unele cazuri se poate interveni endoscopic pentru montarea unui stent care să mențină deschis lumenul și să permită astfel reluarea tranzitului intestinal. Dacă ocluzia este localizată la nivelul colonului, tranzitul intestinal poate fi restabilit prin administrarea de clisme, care ajută le eliminarea materiilor fecale ce blochează intestinul gros.
În cazurile de ocluzie intestinală totală se apelează frecvent la intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea obstacolului care blochează tractul digestiv, aceeași soluție fiind folosită și pentru corectarea herniilor strangulate.
Bineînțeles că tratamentul vizează și eliminarea cauzelor care au provocat ocluzia intestinală, mai ales dacă este vorba de o formă funcțională, datorată altor afecțiuni.
Ca tratament adjuvant pot fi administrate suplimente cu probiotice sau ceaiuri cu efect calmant la nivel digestiv, însă doar la recomandarea medicului și conform indicațiilor acestuia.
Ce complicații poate da ocluzia intestinală
Ocluzia intestinală poate fi considerată ea însăși o complicație, fiind rezultatul unor afecțiuni și al altor factori pe care i-am amintit într-un capitol anterior. Dacă pacientul nu se prezintă în cel mai scurt timp la medic lucrurile pot lua o turnură și mai gravă cu un deznodământ fatal.
Din cauza presiunii care se creează în interiorul tractului digestiv, se poate produce o perforație a intestinului, prin care conținutul acestuia pătrunde în cavitatea abdominală provocând peritonită, adică o infecție severă a membranei care căptușește abdomenul la interior.
Ocluzia intestinală poate bloca și vasele de sânge care irigă intestinele, iar în astfel de situații porțiunile afectate se necrozează. Necroza intestinală înseamnă moartea țestului respectiv, care trebuie îndepărtat de urgență pe cale chirurgicală, reluând-se totodată și circulația normală a sângelui.
Blocarea totală sau parțială a tranzitului intestinal afectează inevitabil și absorbția elementelor nutritive din alimentele consumate iar astfel pot apărea deficite nutriționale cu consecințe negative asupra mai multor funcții importante din organism. De asemenea, apare și deshidratarea pentru că organismul absoarbe mai puțină apă decât elimină. Deshidratarea poate duce la apariția șocului hipovolemic, manifestat prin scăderea tensiunii arteriale, accelerarea ritmului cardiac, stare de agitație și o senzație de sete persistentă.
Cum poți preveni ocluzia intestinală
Deși ocluzia intestinală apare uneori din motive care nu pot fi controlate, riscul poate fi redus acordând mai multă atenție alimentației și stilului de viață.
În cea ce privește alimentația, se recomandă consumul unor porții mai mici chiar dacă aceasta înseamnă că trebuie să mănânci de mai multe ori pe zi. Din meniu nu trebuie să lipsească alimentele care conțin fibre, pentru că acestea ajută la digestie. Nici în acest caz nu trebuie să exagerezi cu dimensiunea porțiilor și nici să combini mai multe alimente bogate în fibre, pentru că astfel crește riscul de constipație.
Bea multe lichide pentru că ajută la digestie și mențin organismul hidratat și nu uita să faci mișcare cât mai des, deoarece activitatea fizica regulata stimulează peristaltismul intestinal și previne constipația.
Medic: „Aproape jumătate dintre cei cu prediabet vor avea diabet în 5 ani”
12.11.2024
