Oțet de mere – Top 5 beneficii pentru sănătate
Despre oțetul de mere se poate sune că este mai degrabă un leac natural decât un ingredient culinar, deși inițial a fost creat pentru a fi folosit în bucătărie. Ca gust și aromă nu se deosebește foarte mult de oțetul din vin utilizat în mod preponderent la prepararea mâncărurilor și a conservelor, însă cu timpul i s-au descoperit o serie de proprietăți benefice pentru sănătate. Datorită acestora oțetul de mere a devenit tot mai cunoscut în ultimii ani, deși era folosit de multă vreme în sfera culinară. Și în prezent este utilizat frecvent ca ingredient alimentar, însă totodată există și cure cu oțet de mere axate exclusiv consumului în scop terapeutic.
08.03.2024
Timp estimat de citire:
6 minute, 7 secundeDacă nu ai aflat încă ce beneficii pentru sănătate aduce consumul de oțet de mere, ți le prezentăm în continuare pe cele mai importante dintre ele.
Controlul glicemiei
Oțetul de mere este recomandat pacienților cu diabet zaharat de tip 2 pentru că ajută la menținerea glicemiei în limite normale, favorizând absorbția glucozei din sânge. De asemenea, consumul de oțet de mere poate fi o metodă eficientă de prevenire a acestei boli, caracterizată de creșterea glicemiei peste limitele normale, adică a nivelului glucozei din sânge. Absorbția glucozei în celule este mijlocită de insulină – un hormon secretat de pancreas – iar una din cauzele diabetului este scăderea sensibilității receptorilor celulari la acest hormon.
Oțetul de mere acționează asupra acestor receptori îmbunătățind sensibilitatea la insulină, implicit absorbția glucozei din sânge pentru a fi transformată în energie.
În acest mod, oțetul de mere contribuie la menținerea glicemiei în limitele normale, prevenind apariția diabetului și ajutându-i pe pacienții care suferă de această boală să o controleze mai bine.
Eliminarea excesului ponderal
O linguriță cu oțet de mere conține doar trei calorii, iar administrată constant te poate ajuta să slăbești aproximativ un kilogram pe zi. O contribuție importantă în acest sens o are îmbunătățirea absorbției de glucoză, despre care tocmai am vorbit, pentru că aceasta este consumată și transformată în energie, în loc să fie stocată sub formă de grăsime.
În același timp, oțetul de mere induce senzația de sațietate, scăzând astfel numărul de calorii consumate, și totodată stimulează metabolismul pentru a arde mai multe calorii în repaus.
Pentru a pierde ușor kilogramele în plus, oțetul de mere poate fi adăugat în salate sau alte feluri de mâncare sau poate fi consumat înainte de masă, diluând o linguriță într-un pahar cu apă.
Reducerea nivelului de colesterol
Deși rezultatele studiilor efectuate până acum nu sunt suficient de concludente, există indicii conform cărora oțetul de mere poate proteja și sănătatea sistemului cardiovascular, prin reducerea nivelului de colesterol rău (LDL). Cercetările efectuate până în prezent sugerează că acidul acetic din oțetul de mere ar putea inhiba enzima responsabilă de producerea colesterolului rău în ficat.
De asemenea, oțetul de mere poate reduce absorbția grăsimilor saturate care sunt transformate în colesterol rău și totodată poate contribui la producerea colesterolului bun (HDL). Colesterolul LDL este „rău” pentru că se depune pe interiorul vaselor sanguine ducând la apariția hipertensiunii arteriale și crescând riscul de infarct sau accident vascular, în timp ce colesterolul HDL este „bun” întrucât curăța sângele de cel rău și facilitează eliminarea acestuia.
Menținerea sănătății pielii
Datorită acidității sale, oțetul de mere are un puternic efect antimicrobian, ceea ce îl face eficient împotriva bacteriilor și ciupercilor care provoacă probleme cutanate. De această dată, oțetul de mere se aplică sub formă de tratament topic, adică direct pe suprafața pielii, și poate fi utilizat cu succes pentru tratarea eczemelor, iritațiilor acneei, erupțiilor și a altor probleme cutanate. De asemenea, oțetul de mere poate fi aplicat folosit ca tratament de întreținere a pielii și pentru prevenirea problemelor menționate.
Aplicat pe suprafața pielii sub formă se soluție diluată cu apă, oțetul de mere echilibrează pH-ul acesteia, care este ușor acid. Atunci când pH-ul tinde spre zona alcalină, pielea se deshidratează, devine aspră, se crapă ușor și devine mai vulnerabilă în fața bacteriilor și ciupercilor. În astfel de situații, un tratament cu oțet de mere diluat în apă readuce pH-ul pielii la valorile normale și grăbește vindecarea.
Îmbunătățirea digestiei
Administrat cu o jumătate de oră înainte de masă sau consumat ca ingredient în felurile de mâncare, oțetul de mere stimulează digestia și previne apariția unor tulburări precum indigestia, balonarea sau arsurile gastrice. Aceste beneficii se datorează faptului că acidul acetic pe care îl conține oțetul de mere crește nivelul de aciditate din stomac și totodată stimulează secreția de enzime digestive.
În același timp, datorită proprietăților antimicrobiene, oțetul de mere distruge bacteriile nocive care ajung în organism prin intermediul alimentelor și pot provoca toxiinfecții alimentare.
Cum poți prepara oțet de mere acasă
Pare mult mai simplu să cumperi oțet de mere de la magazin, însă de obicei acesta este filtrat și conține mai puține substanțe benefice. Se poate găsi și în varianta nefiltrată, însă poate fi preparat ușor și acasă, pentru a avea garanția unui produs de calitate. Pentru aceasta ai nevoie de niște mere bine coapte care sunt mai zemoase și lasă mai mult suc. Odată procurate merele, acestea se spală bine și se taie felii sau cubulețe, îndepărtând cotoarele.
Bucățile astfel obținute se strivesc sau se dau printr-un storcător pentru a extrage sucul. Peste merele zdrobite si sucul stors din ele se adaugă apoi zahăr, iar cantitatea variază în funcție de cât de dulci sunt fructele. Pentru mere acre se pun de obicei 5 linguri de zahăr la kilogram iar pentru cele dulci cantitatea variază între 1-3 linguri pe kilogram. Zahărul este necesar pentru fermentare, iar dacă vrei să folosești mai puțin poți adăuga drojdie, iar atunci e nevoie doar de 1-2 linguri pe kilogram. Trebuie să ții cont însă că drojdia poate modifica gustul oțetului de mere, în funcție de cantitatea folosită.
Tot amestecul se pune într-un recipient care se acoperă la gură cu o bucată de tifon sau alt material care să permită trecerea aerului, dar să împiedice pătrunderea insectelor. Merele se lasă la fermentat într-un loc cald, timp de câteva săptămâni. Odată la câteva zile se amestecă, iar când lichidul capătă acel miros specific de oțet și gustul acru, se strecoară pentru a-l separa de bucățile de fructe, după care se transferă într-un recipient din sticlă care se păstrează închis ermetic.
Alimente care conțin vitamina A (surse vegetale și animale)
18.11.2024