Proteinele „singurătății” ar putea pune sănătatea în pericol

Timp estimat de citire:

3 minute, 21 secunde

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) afirmă că aproximativ 25% dintre persoanele în vârstă se confruntă cu izolarea socială. Mai mult, între 5% și 15% dintre adolescenți declară că se simt singuri.

Aceste cifre sunt importante, deoarece studiile publicate au demonstrat că izolarea socială și singurătatea sunt asociate cu un risc crescut de boli și mortalitate. Concret, potrivit unui studiu din 2022, izolarea socială se asociază, în cazul persoanelor în vârstă, cu un risc mai mare cu 26% de dezvoltare a demenței. S-a mai constatat atunci că singurătatea se asociază și cu depresia.

Oamenii de știință au dorit să exploreze procesele biologice care stau la baza acestor legături. De ce este singurătatea atât de dăunătoare pentru corpul și mintea noastră?

Analiza proteinelor

De data acesta, cercetătorii s-au concentrat pe proteomică, studiul proteinelor. Asta deoarece se știe că proteinele joacă un rol esențial în expresia genelor. Vorbim de un proces complex, prin care informația codificată într-o genă este transformată în activitate biologică. Proteinele sunt, de asemenea, o sursă importantă de ținte medicamentoase pentru dezvoltarea tratamentelor.

Astfel, într-un studiu colaborativ între Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, și Universitatea Fudan, din China, publicat în „Nature Human Behaviour”, au fost utilizate date privind 42.062 de participanți din UK Biobank. În total, au fost studiate 2.920 de proteine plasmatice.

Autorii studiului au investigat asocierile dintre proteine și singurătatea sau izolarea socială auto-raportate. S-a descoperit că singurătatea poate duce la creșterea nivelului a cinci proteine specifice: GFRA1, ADM, FABP4, TNFRSF10A și ASGR1. Oamenii de știință le-au denumit drept proteinele „singurătății”.

Practic, persoanele care se simt singure tind să aibă niveluri mai ridicate ale acestor proteine, comparativ cu cele care nu se simt singure. Potrivit studiului, aceste proteine semnificativ asociate cu singurătatea și izolarea socială sunt implicate în inflamație, răspunsuri antivirale și imunologice.

Pentru a duce investigațiile mai departe, oamenii de știință au analizat și date privind sănătatea participanților pe o perioadă de aproximativ 14 ani. Rezultatele au arătat că peste jumătate dintre proteinele identificate ca având legătură cu izolarea socială sunt corelate cu bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, accidentul vascular cerebral și mortalitatea.

Proteinele „singurătății” și impactul social

Deși tehnologia oferă noi modalități de a menține legătura, de multe ori ea poate conduce la conexiuni superficiale. Acestea ne pot face să ne simțim mai deconectați ca oricând. Acest paradox – a fi înconjurat de interacțiuni digitale, dar a te simți profund singur – subliniază importanța conexiunilor sociale profunde și semnificative.

Izolarea socială și singurătatea afectează toate vârstele și genurile, ducând la probleme majore de sănătate mintală și fizică. Acest studiu ne ajută să înțelegem cum se întâmplă acest lucru la nivel biologic.

Demonstrează cât de important este să ne conectăm cu ceilalți prin activități sociale, cum ar fi voluntariatul sau sporturile de echipă. Acestea pot reduce efectele izolării sociale și ale singurătății asupra proceselor biologice esențiale pentru sănătate.

Interacțiunile sociale față în față, care implică și comunicare non-verbală, favorizează de obicei conexiuni mai puternice. De exemplu, un studiu a arătat că partenerii care comunică față în față au păreri mai bune unul despre celălalt decât cei care interacționează online.

Conexiunile sociale sunt esențiale pentru starea noastră de bine, îmbunătățind sănătatea fizică și mintală. Ele reduc stresul, scad tensiunea arterială și sprijină funcția imunitară. De asemenea, îmbunătățesc performanța cognitivă, cultivând empatia și reziliența emoțională.