Răsfățul ocazional, mai sănătos decât excluderea totală a zahărului
Cel mai probabil nu este o surpriză pentru nimeni faptul că un nou studiu a legat consumul de zahăr adăugat de un risc crescut de boli de inimă. Totuși, o descoperire mai puțin așteptată este că persoanele care se bucură din când în când de un desert par să aibă un risc redus de probleme cardiovasculare.
19.12.2024
Timp estimat de citire:
4 minute, 13 secundeCând vine vorba de sănătatea inimii, renunțarea totală la dulciuri nu este nici pe departe o strategie câștigătoare. Chiar dacă pare dificil de crezut, consumul ocazional de prăjituri, torturi sau ciocolată se dovedește a fi mai benefic decât o dietă complet lipsită de zahăr adăugat. Cel puțin aceasta este concluzia la care a ajuns o echipă de cercetători de la Universitatea Lund, din Suedia. Sună tare bine, nu-i așa?
Dulciuri – da, sucuri – ba
Ei bine, veștile bune sunt limitate. Potrivit autorilor studiului, această relație neașteptată între răsfățul ocazional cu dulciuri și sănătatea inimii nu se aplică altor tipuri de consum de zahăr. Vorbim aici inclusiv de băuturile carbogazoase sau topping-urile dulci.
„Cea mai remarcabilă descoperire a studiului nostru este relația divergentă între diferitele surse de zahăr adăugat și riscul de boli cardiovasculare. Acest contrast surprinzător subliniază importanța de a lua în considerare nu doar cantitatea de zahăr consumată, ci și sursa și contextul acesteia”, a explicat Suzanne Janzi, cercetătoare, specializată în nutriție și epidemiologie, în cadrul Universității Lund.
Riscuri mai mici pentru 7 boli cardiovasculare
Cercetătorii au analizat informațiile privind obiceiurile și starea de sănătate a 69.705 persoane din bazele de date din Suedia. Participanții, cu vârste cuprinse între 45 și 83 de ani, au fost întrebați despre dieta și stilul lor de viață în 1997 și 2009, fiind monitorizați până în 2019.
Consumul de zahăr a fost împărțit în trei categorii: topping-uri dulci (siropuri, creme, marmelade, gemuri etc.), deserturi (prăjituri, produse de patiserie, înghețată etc.) și băuturi îndulcite (sucuri carbogazoase).
Tipurile de zahăr consumate au fost apoi corelate cu șapte tipuri de boli cardiovasculare, inclusiv accidente vasculare cerebrale și infarcte, ținându-se cont de alți factori de risc, cum ar fi fumatul.
Consumul de zahăr adăugat a fost asociat pozitiv cu accidentul vascular cerebral ischemic și cu anevrismul aortic abdominal, deși cele mai mari riscuri au fost găsite în categoria cu cel mai mic consum. În schimb, riscurile cele mai scăzute pentru toate bolile cardiovasculare au fost găsite la cei care s-au mulțumit cu un desert ocazional.
Practic, asocierile au variat în funcție de sursa de zahăr și de boala cardiovasculară. De exemplu, topping-urile dulci s-au corelat un risc crescut de anevrism aortic abdominal, dar mai mic de insuficiența cardiacă și stenoza aortică. Consumul de băuturi îndulcite s-a asociat cu un risc mai mare de accident vascular cerebral ischemic, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială și anevrism aortic abdominal.
Deși observaționale, rezultate sunt valoroase
Există mai multe aspecte de luat în considerare atunci când vine vorba de prezența zahărului în dietă. Contează și ce alte alimente și băuturi consumăm împreună cu zahărul, precum și cât de des includem zahărul adăugat în dieta noastră.
„Zahărul lichid, care se găsește în băuturile îndulcite, oferă, de obicei, o senzație de sațietate mai redusă decât formele solide – te face să te simți mai puțin sătul – ceea ce poate duce la un consum excesiv. Contextul contează, de asemenea – deserturile sunt adesea savurate în cadru social sau cu ocazii speciale, în timp ce băuturile îndulcite sunt consumate mai frecvent”, a precizat Janzi.
Este important de reținut că aceste concluzii indică niște corelații, nu cauze și efecte dovedite. De asemenea, ele nu țin cont de alte consecințe asupra sănătății, precum deteriorarea dinților, și trebuie interpretate în contextul a ceea ce știm deja despre zahăr.
Cercetătorii sugerează că viitoarele studii ar putea examina mai în detaliu legăturile dintre zahăr, bolile de inimă și obezitate, de exemplu.
De avut în vedere sunt și factorii culturali. În Suedia, de unde provin participanții la acest studiu, există un obicei bine-cunoscut de a lua pauze de cafea și prăjituri, numit „fika”, care ar putea influența rezultatele.
Studiile despre impactul singurătății și stresului asupra sănătății indică faptul că această tradiție – interacțiunea socială regulată și momentele de relaxare – ar putea aduce beneficii pentru inimă.
„Deși studiul nostru observațional nu poate stabili o relație de cauzalitate, aceste constatări sugerează că un consum extrem de scăzut de zahăr nu este neapărat necesar sau benefic pentru sănătatea cardiovasculară”, a concluzionat cercetătoarea.
Studiul a fost publicat în revista „Frontiers in Public Health”.
Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări despre statine
19.12.2024