Sos de soia – ce beneficii are și cum îl consumăm
Românii nu consumă în mod tradițional sos de soia, însă în ultimii ani se pare că au început să-i prindă gustul pe măsură ce mâncarea asiatică a devenit tot mai populară și la noi. Spunem aceasta pentru că sosul soia este un aliment de origine asiatică, nelipsit din bucătăria chinezească, japoneză sau coreeană. Având în spate o tradiție de câteva mii de ani, în tot acest timp au ieșit la iveală și o serie de beneficii asociate cu consumul de sos de soia, care au contribuit la creșterea popularității sale și dincolo de granițele continentului asiatic.
12.11.2024
Timp estimat de citire:
6 minute, 37 secundeDacă încă nu știi care sunt aceste beneficii, le poți afla din rândurile de mai jos, împreună cu alte informații despre tipurile de sos de soia, modul de preparare, conținutul nutrițional și proprietățile terapeutice.
Sos de soia – scurt istoric
Sosul de soia a apărut în China acum mai bine de 2.000 de ani, fiind creat inițial cu scopul de a conserva alimentele. S-a constatat ulterior că produsele păstrate în sos de soia au un gust deosebit, astfel că ingredientul a început să fie folosit treptat și ca ingredient culinar. Ulterior, japonezii și coreenii au început să folosească la rândul lor sos de soia, care a devenit astfel foarte popular pe tot continentul asiatic.
În Europa a ajuns relativ târziu, pe la 1670, datorită lui Ludovic al XIV-lea care i-a prins gustul și a început să importe sos de soia prin intermediul navigatorilor olandezi. De pe mesele încărcate de la Versailles sosul de soia a devenit popular în Franța și apoi pe restul continentului.
Totuși, a trebuit să mai treacă niște sute de ani pentru ca sosul de soia să ajungă la nivelul de popularitate internațională la care se află în prezent.
Sos de soia – ingrediente și mod de preparare
Un sos de soia ce respectă rețetele tradiționale conține strict 5 ingrediente, mai exact boabe de soia, grâu, sare și agenți de fermentare, la care se mai adaugă apă.
Conform rețetei tradiționale, procesul de producție începe cu înmuierea boabelor de soia în apă, urmată de prăjirea boabelor de grâu pe o plită. Apoi, boabele de soia înmuiate în apă se combină cu cele de grâu și cu o cultură de mucegai care are rolul de agent de fermentare. După 2-3 zile, peste acest amestec se adaugă apă și sare, apoi se lasă la fermentat într-un vas special pentru cel puțin 5 luni. În acest timp proteinele din boabele de grâu și soia se descompun sub acțiunea agentului de fermentare, iar la final amestecul este trecut printr-o pânză sau o sită deasă pentru a separa sosul de soia de sedimentele depuse.
La scară industrială se produce sos de soia printr-un procedeu chimic ce presupune înlocuirea mucegaiurilor cu acid clorhidric, pentru a elimina perioada îndelungată de fermentare naturală. Acidul clorhidric descompune rapid proteinele din grâu și soia însă un sos de soia produs prin această metodă nu are aceeași calitate cu unul produs prin fermentare naturală.
Sos de soia – sortimente
În funcție de proporția ingredientelor, de culoare și gust, sosul de soia japonez obținut prin fermentare naturală poate fi de 5 feluri după cum urmează:
- Koikuchi – este cel mai des folosit sos de soia, caracterizat de o aromă puternică și o culoare închisă;
- Usukuchi – de această dată e vorba de un sos de soia deschis la culoare și cu gust mai puțin pregnant, care conține o cantitate mai mare boabe de soia;
- Tamari – regula în cazul său este ca proporția de grâu să nu depășească 10%, iar la unele sortimente acest ingredient poate chiar să lipsească. Este închis la culoare și cu o aromă pronunțată;
- Shiro – în compoziția acestuia predomină grâul, iar proporția de soia este de maxim 20%. Culoarea este aurie, iar gustul dulceag;
- Saishikomi – se obține folosind cantități egale de soia și grâu, însă în loc de sare se folosește sos de soia koikuchi.
În ceea ce privește sosul de soia chinezesc, acesta poate fi dark – adică închis la culoare – și light – de o culoare mai deschisă. Un sos de soia dark este mai consistent datorită perioadei mai lungi de fermentare și are o aromă mai pronunțată în timp ce un sos de soia light este mai subțire și mai sărat datorită conținutului mai mare de sare.
Sos de soia – proprietăți și beneficii
În urma procesului de fermentare, în sosul de soia sunt eliberate peste 300 de substanțe precum aminoacizi, antioxidanți, glucide, proteine, vitaminele B6 și B9, fier, magneziu, fosfor, zinc și potasiu. În același timp sosul de soia conține și o cantitate importantă de sare, despre care se știe că nu este bună în exces, deoarece cauzează retenție de apă și hipertensiune arterială. Datorită acestor substanțe consumul de sos de soia poate aduce următoarele beneficii:
Îmbunătățirea digestiei
Sosul de soia preparat prin metoda tradițională este un produs obținut prin fermentare, care conține probiotice. Acestea sunt bacterii benefice care există și în flora intestinală, având un rol important în descompunerea alimentelor în cadrul procesului de digestie. Consumul de sos de soia îmbogățește flora intestinală cu probiotice, ceea ce se traduce printr-o mai bună digestie.
Reducerea stresului oxidativ
Sosul de soia închis la culoare este mai concentrat și conține o cantitate mai mare de antioxidanți, care sunt substanțe benefice pentru organism. Antioxidanții reacționează cu niște compuși numiți radicali liberi, care se formează în organism și generează un proces numit stres oxidativ. În urma acestui proces se modifică structura celulelor afectate, ceea ce duce la apariția unor boli și a altor probleme de sănătate. Prin reacțiile chimice pe care le generează, antioxidanții din sosul de soia neutralizează radicalii liberi și astfel reduc stresul oxidativ.
Ameliorarea simptomelor asociate cu artrita
Artrita include o serie de afecțiuni caracterizate de inflamarea articulațiilor, ceea ce generează durere și rigiditate articulară. Consumul de sos de soia are și efect antiinflamator, datorită căruia reduce inflamația asociată cu artrita, implicit durerea și rigiditatea articulară datorate procesului inflamator.
Sos de soia – recomandări privind consumul
O singură lingură de sos de soia conține aproape 40% din doza zilnică recomandată de sare, astfel că acesta trebuie consumat întotdeauna în cantități mici. Evident că cel mai bine se potrivește cu mâncarea asiatică, fiind nelipsit de lângă sushi – de exemplu – însă poate însoți și alte mâncăruri pentru a le da aroma specifică. Poate fi adăugat și în salate și totodată poate fi adăugat ca ingredient în diferite sosuri sau în baițul în care se ține carnea înainte de a o găti.
Există și unele contraindicații legate de consumul de sos de soia, iar acestea se adresează persoanelor hipertensive și celor cu intoleranță la gluten. În cazul hipettensivilor, conținutul de sare poate crește tensiunea arterială iar celor cu intoleranță la gluten le poate cauza reacții adverse, având în vedere că grâul este unul din ingredientele de bază în sosul de soia.
De asemenea, mai este important de știut că sosul de soia produs prin metode chimice poate conține diferiți potențiatori de arome meniți să îl apropie cât mai mult de gustul celui obținut prim fermentație naturală, care scad calitatea produsului și pot chiar să fie nocivi pentru sănătate. De aceea, sosul de soia obținut prin metoda tradițională este considerat produs bio și întotdeauna va avea un preț mai mare decât cel obținut prin metode chimice, preț ce reflectă calitatea superioară.
Ateroscleroza - cauze, simptome, complicații, regim alimentar
11.11.2024