Stres și anxietate: 7 suplimente naturale indicate
Cu toții avem perioade în care nivelul de stres și anxietate este la cote de avarie. Și asta pentru că, oricât de prozaic ar suna, viața-i plină de surprize plăcute, dar și de încercări și neprevăzut. Ne ia pe sus cu schimbări ce ne suprasolicită din punct de vedere emoțional, depășindu-ne cu mult capacitatea de adaptare.
08.10.2020
Timp estimat de citire:
15 minute, 18 secundeA fi cuprins de anxietate face parte din normalitate. Este firesc să ne îngrijorăm din cauza anumitor situații sau a unor provocări care ne ies în cale, în viața de zi cu zi. Deși ne-am obișnuit să vorbim despre anxietate doar într-o notă negativă, aceasta nu-i întotdeauna un lucru rău. Nu de puține ori, frământările și îngrijorările ne ajută să fim mai atenți și mai precauți. De asemenea, ne pot determina să fim mai motivați și perseverenți în rezolvarea unor probleme, dar și în atingerea scopurilor propuse. Sunt însă și momente în care stările de anxietate devin copleșitoare și ne împing către comportamente disfuncționale.
Despre anxietate – cauze, simptome și tratament
Atunci când ajungi să te îngrijorezi excesiv, când neliniștea și temerile devin incontrolabile, intervenind în relațiile și viața de zi cu zi, cel mai probabil ai intrat pe teritoriul tulburărilor de anxietate. De multe ori, aceste tulburări implică episoade repetate de stări intense de frică sau chiar teroare, disproporționate față de pericolul real.
Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate, iar unele dintre ele interferează sau coexistă. Printre cel mai des întâlnite se numără: agorafobia, atacurile de panică, fobia socială, fobia de boală, mutismul selectiv, anxietatea de separare, tulburarea de stres posttraumatic, tulburarea obsesiv-compulsivă, perfecționismul și, nu în ultimul rând, tulburarea de anxietate generalizată.
De ce apar tulburările de anxietate?
Multe tulburări de anxietate debutează timpuriu, de regulă în adolescență sau la începutul vârstei adulte. Datele arată că incidența lor este de aproape două ori mai mare la femei decât la bărbați. Chiar dacă femeile sunt afectate într-un număr mai mare, ele par să scape mai ușor. Bărbații raportează o incapacitate funcțională mai pronunțată în rolurile lor sociale, personale și profesionale.
Cauzele tulburărilor de anxietate nu sunt încă pe deplin cunoscute și înțelese. Se consideră că aceasta ar apărea pe fondul mai multor factori de vulnerabilitate.
În cazul tulburării de anxietate generalizată, de exemplu, un rol important l-ar avea istoricul familial. Persoanele care au părinți sau rude apropiate cu acest tip de anxietate înregistrează o probabilitate de cinci ori mai mare de a dezvolta la rândul lor afecțiunea. Pentru a investiga această problemă s-au efectuat studii genetice speciale pe adulți tineri și de vârstă mijlocie. Acestea au scos la iveală o legătură foarte strânsă între tulburarea de anxietate generalizată și neuroticism. Este vorba despre o trăsătură de personalitate caracterizată prin tendința de a reacționa în contexte neplăcute cu emoții negative intense. Persoanele cu un scor înalt în ceea ce privește neuroticismul se enervează, se sperie și plâng ușor.
La tulburări de anxietate pot predispune și o serie de factori de mediu. Dintre aceștia, un impact important îl au evenimentele traumatizante, în special cele din copilărie, așa cum sunt neglijarea sau abuzul din partea părinților. La vârsta adultă, împing frecvent spre anxietate singurătatea, divorțul, decesul cuiva drag, depresia unui membru al familiei, accidentele rutiere, pierderea locului de muncă sau a unor sume mari de bani sunt alte.
De multe ori, oamenii dezvoltă anxietate ca urmare a unor probleme de sănătate: diabet, boli cardiovasculare, tulburări tiroidiene, afecțiuni respiratorii, așa ca boala obstructivă pulmonară cronică (BOPC) sau astmul, cancer, artrită reumatoidă, fatigabilitate cronică, sindromul intestinului iritabil etc. Tot aici trebuie menționată și obezitatea. Kilogramele în plus sunt în foarte multe situații o sursă importantă de anxietate.
Cum îți poți da seama dacă suferi de anxietate
Semnul distinctiv pentru tulburările de anxietate sunt îngrijorările excesive și persistente pentru tot felul de motive mai mult sau mai puțin importante. De multe ori persoanele care cad pradă acestora conștientizează caracterul nerealist al îngrijorărilor, cu toate acestea nu reușesc să le stăpânească.
Caracteristică pentru tulburările de anxietate este și insomnia. Conform estimărilor, jumătate dintre persoanele cu tulburare de anxietate generalizată au probleme cu somnul. Dacă în mod constant în loc să adormi, stai cu ochii în tavan și te gândești la cum să faci și dregi pentru a rezolva diverse chestiuni – ar fi bine să te adresezi unui medic specialist. Același lucru ar trebui să-l faci cu prioritate și dacă recunoști în comportamentul și în felul tău de-a fi măcar și o parte dintre simptomele de mai jos. Acestea sunt considerate reprezentative pentru tulburările de anxietate:
- agitația, nerăbdarea, nervozitatea
- palpitațiile și respirația rapidă (hiperventilație)
- senzația de nod în gât și sufocare
- transpiraţiile abundente
- tremurăturile
- senzația de sfârșeală și oboseala cronică
- dificultățile de concentrare
- durerile de cap frecvente
- amețeala
- tulburările gastrointestinale
- spasmele musculare
- urinările frecvente.
Adesea, persoanele care suferă de anxietate evită locuri sau situații pentru a preveni apariția acestor simptome.
Tulburări de anxietate – tratament
În general, persoanele cu anxietate întâmpină dificultăți în mai toate segmentele vieții cotidiene. Le este mult mai greu să-și îndeplinească sarcinile de la locul de muncă sau de acasă, întrucât sunt mereu distrase de gândurile negre, nesigure și nemulțumite.
În toate tulburările de anxietate, tratamentul de elecție este psihoterapia cognitiv-comportamentală. Aceasta se poate aplica independent sau în combinație cu medicația specifică, prescrisă punctual. În literatura de specialitate sunt numeroase studii care atestă eficiența acestui tratament în ceea ce privește reducerea gradului de anxietate. Practic, în cadrul ședințelor de psihoterapie, persoanele cu anxietate învață să-și identifice gândurile care contribuie la îngrijorarea lor și să le gestioneze. De asemenea, învață să controleze anumite comportamente, în loc sa le evite.
S-a observat că, pe termen lung, terapia cognitiv-comportamentală prezintă rate mai mici de recădere decât tratamentul medicamentos. Conform unui studiu apărut în revista Behavior Therapy, beneficiile psihoterapiei se mențin și la 24 de luni după încheierea tratamentului.
Totul despre stres – cauze, simptome și tratament
6 din 10 persoane se declară copleșite de stres în mod constant, conform unui studiu tematic realizat în Europa. Mai mult, la nivelul segmentului de vârstă 35-45 de ani, considerat a fi unul de stabilitate, aceste valori cresc la 8 din 10 persoane.
Dar ce înțelegem mai exact prin stres? În sens larg, stresul reprezintă o stare de presiune indusă de un cumul de factori care generează un răspuns intern. Conceptul de stres a fost introdus de canadianul Hans Hugo Selye, în anii ´70. Inițial, acesta desemna reacția organismului uman față de acțiunea unor agenți cauzali externi. Treptat, el și-a extins aria de aplicare în psihologie și sociologie. Așa a ajuns un termen uzual pe care toate limbile importante l-au adoptat ca atare.
Factori frecvenţi de stres
Stresorii sau factorii de stres sunt acele situații sau evenimente externe și/sau interne, reale ori imaginare, suficient de intense sau care survin la intervale scurte de timp, solicitându-ne reacții de adaptare. Printre aceștia se numără:
- Evenimentele rare sau unice în viața unui om – nunta, pierderea unei persoane apropiate, nașterea unui copil, divorțul, examenul de bacalaureat etc.
- Traumele, indiferent de natura lor – abuzul fizic, emoțional sau sexual, boala, accidentele proprii sau ale persoanelor apropiate.
- Situația financiară precară și grija zilei de mâine.
- Problemele de la locul de muncă – programul supraîncărcat, condițiile proaste de lucru, relațiile tensionate cu colegii și/sau șefii, schimbările organizaționale etc.
- Criza de timp, urgența – perspectiva întârzierii se exprimă de multe ori în trafic.
- Schimbările sociale majore – migrația, schimbarea regimului politic, mişcările sociale, de tipul grevelor generale.
- Dezastrele naturale (cutremure, inundații, secetă) sau atacurile teroriste, războaiele civile.
- Întâlnirea cu nefamiliarul și elementele de noutate – mutatul într-o țară străină, susținerea unui examen, a unui interviu, cunoașterea unei persoane atractive, promovarea.
- Propria persoană – nemulțumirea față de aspectul fizic sau deciziile luate de-a lungul vieții, lipsa de încredere în forțele proprii.
Cum se manifestă stresul
Pentru că are o importantă componentă subiectivă, stresul se manifestă diferit de la un individ la altul. Ceea ce pentru o persoană poate fi antrenant, simplu sau chiar relaxant, pentru o alta poate fi amenințător, copleșitor sau imposibil de realizat. Aceste diferențe în ceea ce privește răspunsul la stres sunt dictate atât de particularitățile genetice, de educație, cât și de experiența de viață avută.
Când vorbim de stres, vorbim de efecte în cel puțin unul dintre cele patru planuri: fizic, afectiv, cognitiv și comportamental.
Simptome fizice cauzate de stres
Atunci când ne confruntăm cu evenimente mai puțin plăcute, este activată excesiv secreția de cortizol, un hormon corticosteroid produs de către cortexul glandei suprarenale, implicat în răspunsul la stres.
Când cantitatea de cortizol în sânge rămâne la cote înalte pe termen lung, pot apărea durerile de cap, vederea încețoșată, amețelile, țiuiturile în urechi, tensiunea musculară în zona cefei și a umerilor. De asemenea, în caz de stres prelungit multe persoane dezvoltă hipertensiune, tahicardie, oboseală cronică, mâncărimi ale pielii.
Simptome emoționale
În plan afectiv, stresul se manifestă prin nervozitate, tristețe, supărare, insatisfacție, pierderea încrederii în sine și în ceilalți, lipsă de entuziasm și motivație. Caracteristice pentru stres sunt și senzația de a fi mereu atacat, irascibilitatea, dificultățile în angajarea în activități distractive sau relaxante.
De asemenea, de foarte multe ori, stresul e reflectat de sentimente puternice de rușine sau vinovăție, care pot fi consecința unei abordări dificile a vieții profesionale sau familiale.
Simptome cognitive
Blocajele de gândire, dificultățile în luarea deciziilor sau, dimpotrivă, deciziile pripite, scăderea intuiției și a capacității de concentrare, problemele de memorie, flexibilitatea redusă și diminuarea creativității sunt doar o parte dintre semnele care indică un nivel ridicat de stres.
Simptome comportamentale
În plan comportamental, nivelul ridicat de stres este vizibil prin creșterea reactivității la disconfort în câmpul social și în relațiile interpersonale. O persoană cu expunere mare la stres tinde să aibă certuri și conflicte dese în familie, cu vecinii sau colegii. De asemenea, are izbucniri de furie și violență verbală în public.
Pe fond de stres mai apar mâncatul compulsiv și consumul exagerat de alcool, țigări, cafea, preocuparea excesivă pentru anumite activități (mania curățeniei, dependența de jocuri de noroc sau electronice etc.). Alte semne ale unei vieți pline de stres sunt izolarea treptată de cercul de prieteni și retragerea din activitățile sociale, neglijarea programului de masă, somn și odihnă, dar și dificultățile de vorbire, așa ca bâlbâiala sau tremurul vocii.
Ce poți face pentru a te adapta mai bine la stres
Există mai multe strategii de management al stresului. Acestea pot implica tehnici simple de detensionare, precum yoga, meditația, acupunctura sau exercițiile de respirație. Pot include însă și abordări ce vizează dezvoltarea unor competențe de rezolvare a problemelor individuale și de menținere a unui stil de viață echilibrat. Aici ne referim la nevoia de prioritizare a activităților, organizarea sarcinilor, gestiunea timpului, controlul furiei, creșterea toleranței la frustrare, îmbunătățirea abilităților de comunicare etc.
Rolul pe care îl au suplimentele naturale în gestionarea stărilor de stres și anxietate
În situațiile complicate, trebuie să mobilizăm mai multe resurse interioare. pentru a limita efectele distructive generate de stres și anxietate. Ca să nu ne epuizăm fizic și psihic, e bine să nu ne aventurăm să ducem tot greul cont propriu mult timp. Riscăm să clacăm. În astfel de cazuri de mare ajutor ne pot fi și anumite suplimente alimentare. Atât cele cu extracte din plante, cât și cele cu vitamine și minerale.
Suplimente alimentare cu extracte din plante care te scapă de stres și anxietate
Natura în generozitatea ei ne pune la dispoziție soluții la foarte multe dintre problemele noastre. Ne sare în ajutor și atunci când ne confruntăm cu dureri obișnuite, dar și atunci când avem suferințe de natură psihoemoțională. Cu proprietăți calmante sau neuroprotectoare, unele plante reușesc să ne susțină chiar și în cele mai sumbre momente. Îți prezentăm în continuare unele pe care poți miza cu toată încrederea în perioadele cu mult stres și anxietate.
Ashwagandha
Cunoscută și cu denumirea mai simplă de „ginseng indian”, Ashwagandha (Withania somnifera) este un super adaptogen. Ce înseamnă aceste lucru? Că aparține clasei de plante care ajută organismul să se adapteze la stres și anxietate. Este folosită în medicina Ayurveda de peste 5.000 de ani, fiind foarte apreciată pentru proprietățile neuroprotectoare, calmante și de reglare hormonală. În situațiile de suprasolicitare, cu multă oboseală fizică și psihică acumulată, ia Ashwagandha. Aceasta crește capacitatea de gestionare a tensiunilor interne și externe prin normalizarea funcțiilor corpului care sunt scoase din echilibru prin stres.
Reishi
Reishi este una dintre cele mai apreciate ciuperci din lume. I se mai spune și „Ganoderma lucidum” sau „lingzhi” și e folosit în scop medicinal de mii de ani. În Japonia este inclusă pe lista oficială a remediilor folosite complementar terapiei alopate pentru echilibrarea procesului de diviziune celulară. Reishi este recomandată pentru creșterea tonusului și vitalității, îmbunătățirea funcțiilor cerebrale și susținerea sistemului imunitar. Are efecte benefic excelente în caz de stres, oboseală cronică, insomnie și alte tulburări de anxietate.
Rhodiola
Pe numele său complet Rhodiola rosea, această plantă are importante efecte tonic-adaptogene, neuroprotectoare și revitalizante. Există dovezi documentate științific potrivit cărora scade răspunsul la cortizol la persoanele copleșite de stres, diminuând epuizarea psihică. În cadrul unui studiu, cei care au luat doze regulate cu extract de Rhodiola s-au bucurat de efecte notabile. Ei raportat o schimbare considerabilă în ceea ce privește nivelul perceput de anxietate, stres, furie, confuzie și depresie. După doar 14 zile de administrare.
Sunătoarea
Un loc binemeritat în topul celor mai bune remedii antistres îl are și această umilă plantă cu flori galbene. Vestea foarte bună este că ea crește din abundență și pe la noi. O cură cu sunătoare este o soluție de luat în calcul în perioadele mai dificile, în care avem parte de mult stres, anxietate, nervozitate și irascibilitate, dar și probleme cu somnul. Având un puternic efect calmant, planta se dovedește a fi de ajutor și în atacuri de panică. Studii terapeutice randomizate au scos la iveală faptul că sunătoarea asigură o acțiune comparabilă cu unele medicamente antidepresive.
Maca
Această legumă rădăcinoasă originară din Anzii Peruvieni este considerată pe bună dreptate drept superaliment. Deoarece s-a făcut cunoscută în principal datorită proprietățile energizante și de revigorante, i se mai spune și „ginseng andin”. Sub formă de extract, maca ajută la echilibrarea stării de spirit. Face acest lucru prin stimularea acțiunii serotoninei și a acetilcolinei la nivel cerebral. În plus, prin compușii activi pe care-i conține contribuie la protejarea neuronilor de efectele nocive produse de radicalii liberi. Așadar, constituie un aliat de nădejde în caz de stres și anxietate.
Vitamine și minerale care te ajută în gestionarea stresului și anxietății
În perioadele în care suntem asaltați de stres sau măcinați de anxietate, organismul are nevoie crescută de energie. Mai necesită și o protecție sporită. Acesta este motivul pentru care i-ai face un mare bine dacă i-ai oferi suplimente alimentare cu vitamine și minerale. În acestea ar trebui să se regăsească mai ales:
Complexul de vitamine B
Aceste celebru complex vitaminic include un număr de opt vitamine hidrosolubile, esențiale pentru organism: B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B3 (niacina), B5 (acidul pantotenic), B6 (piridoxina), B7 (biotina), B9 (acidul folic) și B12 (cobalamina).
Recunoscute pentru beneficiile pe care le aduc pentru sănătatea sistemului nervos, toate aceste vitamine sunt implicate în numeroase alte procese organice. Tocmai de aceea, ele sunt frecvent utilizate pentru a corecta deficiențele nutriționale la gravide, dar și pe cele apărute în cadrul unor afecțiuni.
În ceea ce privește efectele în caz de stres și anxietate, studiile au arătat că suplimentarea aportului de B-uri conduce la îmbunătățirea capacității de concentrare și atenuarea oboselii psihice. În mod cert, acestea constituie o super hrană pentru creier!
Magneziul
Fiind unul dintre cele mai abundente minerale din organism, magneziul joacă un rol important și într-o serie de procese care interferează cu răspunsul organismului la stres și anxietate. Un raport de dată recentă, realizat pe baza unor descoperiri făcute în 18 studii independente, a stabilit că magneziul reduce tulburarea de anxietate generalizată, anxietatea postpartum, anxietatea ușoară și anxietatea din timpul sindromului premenstrual.
Concluzii și alte recomandări
Este clar că de stres și anxietate avem parte cu toții. Viața e de parte de a fi lapte și miere și nu e nimic în neregulă aici. Important este să fim capabili să ne recunoaștem limitele și să fim mai îngăduitori cu noi înșine. Doar așa vom putea identifica la timp apariția problemelor generate de stres și anxietate. Atunci când ne scapă de sub control, stresul și tulburările de anxietate lăsa loc unor comportamente disfuncționale. Ele pot afecta serios calitatea vieții.
Medic: „Aproape jumătate dintre cei cu prediabet vor avea diabet în 5 ani”
12.11.2024