Stresul și sistemul digestiv: cum afectează tensiunea psihică sănătatea intestinală
Tot mai prezent în viața multora dintre noi, stresul atrage din ce în ce mai des atenția oamenilor de știință, care caută să-i înțeleagă implicațiile asupra sănătății. Ca parte a acestui amplu demers, un studiu recent vine să explice mecanismele exacte care leagă stresul de bolile intestinale.
25.08.2023
Timp estimat de citire:
2 minute, 49 secundeLa ora actuală se știe foarte clar că stresul psihologic are un impact major asupra proceselor inflamatorii care afectează mai multe organe. Acest lucru este evident mai ales în cazul bolilor inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn și colita ulcerativă. Mai multe studii epidemiologice au raportat asocierea evenimentele foarte stresante (pierderea locului de muncă, divorțul, decesul unor peroane iubite etc.) cu agravarea principalelor simptome ale acestor boli: durerile abdominale, diareea, oboseala.
Influența imunitară
În condiții de stres psihologic, creierul nostru încearcă să se adapteze situației cu care se confruntă și activează organismul prin intermediul a două căi/axe de transmitere a mesajelor. Astfel, pe de o parte, stimulează sistemul nervos simpatic, care duce la producerea de adrenalină și noradrenalină, iar pe de altă parte activează axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA), care generează glucocorticoizi precum cortizolul.
Într-un studiu publicat de curând în prestigioasa revistă științifică Cell, cercetătorii au observat că producția de glucocorticoizi este cea care este în mare măsură responsabilă de legătura moleculară dintre stresul psihologic și inflamație.
Investigarea căilor biochimice implicate în această legătură a dezvăluit un mecanism de acțiune nou pentru acești glucocorticoizi. Mai exact, în loc să interacționeze direct cu celulele inflamatorii din intestin, așa cum se întâmplă de obicei în timpul inflamației, studiul arată că glucocorticoizii acționează indirect, vizând sistemul nervos enteric. Vorbim aici de rețeaua vastă de neuroni și celulele gliale de la nivel intestinal, care reglează majoritatea proceselor digestive, căreia se mai spune și „cel de-al doilea creier”.
În prezența unor niveluri ridicate de corticoizi generate de stres, celulele nervoase secretă factori care atrag celulele imune și determină eliberarea de molecule inflamatorii, care sunt foarte iritante pentru celulele intestinului.
În același timp, glucocorticoizii interferează cu maturizarea neuronilor din intestin, împiedicându-i să producă moleculele necesare în mod normal pentru a genera contracțiile musculare care permit trecerea alimentelor prin tractul digestiv. Cu alte cuvinte, o creștere a inflamației locale, combinată cu reducerea vitezei de tranzit intestinal, ar fi cea care ar explica efectele de agravare ale stresului asupra bolii inflamatorii intestinale.
Gestionarea stresului, cheia succesului în tratamentele bolilor inflamatorii
Rezultatele studiului, supun autorii lui, reprezintă o dovadă solidă a importanței managementului stresului în prevenirea și tratarea bolilor intestinale. Astfel, îmbunătățirea stării psihice a pacienților ar putea reprezenta o fațetă importantă a tratamentului bolilor inflamatorii intestinale și, eventual, a tuturor afecțiunilor care implică inflamația.
Ținând cont că din ce în ce mai mulți oameni întâmpină dificultăți în a se adapta la ritmul frenetic al vieții moderne și ajung să sufere de stres cronic, anxietate sau depresie, oameni știință consideră esențială adoptarea unei abordări globale în tratamentul bolilor, care să țină cont de interacțiunea minte-corp.
În ce poziție e bine să iei medicamentele, pentru efecte rapide
24.10.2024