Trezirile nocturne frecvente la 30-40 de ani pot afecta memoria mai târziu în viață
Persoanele care se trezesc frecvent în timpul nopții la vârsta mijlocie riscă să aibă probleme de memorie și alte tulburări cognitive pe termen lung. Avertismentul se desprinde dintr-un studiu recent publicat în Neurology, revista Academiei Americane de Neurologie.
11.01.2024
Timp estimat de citire:
3 minute, 32 secundePentru a ajunge la această concluzie, oamenii de știință au analizat tiparele de somn a 526 de persoane cu o vârstă medie de 40 de ani, monitorizate timp de 11 ani. Pe parcursul studiului, în fiecare an, participanții au purtat, la încheietura mâinii, timp de trei zile consecutiv, câte un dispozitiv de monitorizare a somnului. De asemenea, aceștia și-au înregistrat orele de culcare și de trezire într-un jurnal de somn. În plus, au completat un sondaj privind calitatea somnului, primind un punctaj cuprins între 0 și 21, scorurile mai mari indicând o calitate mai slabă a somnului.
Potrivit datelor colectate, 46% dintre subiecți, respectiv 239 de persoane, au raportat un somn de o calitate slabă, corespunzând unui scor mai mare de 5.
Pentru o acuratețe mai mare a studiului, cercetătorii au analizat și:
- Fragmentarea somnului, cu întreruperi scurte și repetitive ale somnului
- Procentul de timp petrecut în mișcare
- Procentul de timp în care nu se mișcă timp de un minut sau mai puțin
Ulterior, autorii studiului au adunat cele două procente pentru a determina un scor mediu de fragmentare a somnului. În general, participanții au avut un scor mediu de fragmentare a somnului de 19%. Cercetătorii au grupat apoi participanții în funcție de scorurile lor.
Consecințele s-au văzut după zece ani
La zece ani după încheierea monitorizărilor, participanții au fost invitați să completeze o serie de teste de memorie și de gândire.
Rezultatele au arătat că, dintre cei 175 de participanți cu cel mai perturbat somn, 44 au avut performanțe cognitive mai slabe, comparativ cu 10 dintre cei 176 cu somnul cel mai puțin perturbat.
Cercetătorii au remarcat că, după ajustarea în funcție de vârstă, sex, rasă și educație, persoanele cu somnul cel mai perturbat prezentau o probabilitate de două ori mai mare de a avea performanțe cognitive slabe față de cele cu somnul cel mai puțin perturbat.
De asemenea, ei nu au constatat nicio diferență în ceea ce privește performanța cognitivă în grupul celor cu o calitate medie a somnului, comparativ cu cei care s-au bucurat de un somn de o calitate superioară, cu cele mai puține treziri în timpul nopții..
Găsirea unui echilibru între cantitatea și calitatea somnului
Noile descoperiri vin să susțină ipoteza potrivit căreia funcția cognitivă ar fi legată mai degrabă de calitatea decât de durata somnului.
Un studiu finalizat în 2021 la Washington University Sleep Medicine Center a arătat că e posibil să existe un interval de mijloc în care funcția cognitivă să rămână constantă.
Oamenii de știință au descoperit că atât somnul deficitar, cât și cel prea lung ar putea contribui la dificultăți cognitive. Datele au arătat că scorurile cognitive au scăzut la participanții care au dormit mai puțin de 4,5 ore sau mai mult de 6,5 ore. Asocierea s-a menținut chiar și după ajustarea pentru o varietate de factori, inclusiv vârsta, sexul și nivelurile de proteine care apar în cazul bolii Alzheimer.
Având în vedere aceste rezultate, experții îi îndeamnă pe cei care nu dorm bine să acorde o atenție mai mare igienei somnului. Corectarea problemelor de somn ar putea îmbunătăți substanțial cogniția pe termen lung.
Inflamații și dureri articulare în sezonul rece – cum ne poate ajuta osteopatia
21.11.2024